ITALIANO A MODA AT PUNT
sabato saba
sabaudo dla Savòja / savujard
sabbia sabia
sabbioso sabius
sabotare sabutar, danegiar
sacca saca, tascapän, gabassa
sacco sach
saccoccia sacocia
saccone pajassa, pajun
sacerdote preve
sacramento sacramëint
sacrario sacrare
sacrestano (sagrestano) sacrista
sacrestia sacrestia
sacrificare sacrificar
sacrificio sacrifisse
sacrilegio sacrilege, prufanassiun
sacro sacr
sadico sadich
saetta saëtta, fùlmin, slëivër
sagace fùrb, antivist, anteligëint, at testa fina
sagace arbiciulùu
saggezza sapiëinsa, esperiëinsa
saggiare sagiar, tastar
saggina melia russa
saggio ùn ch'a sa, sapiëint
sagra festa, festa patrunal
saio vesta da frâ
sala sala
salamandra bibiana
salame salam
salamoia bùtar suta sal
salare salar, bùtar la sal
salario paga
salasso gavar al sänch
salato salâ, saurî
saldare saldar
saldo frëm, fèrm, fiss
sale sal (la sal; al sal)
salesiano salesiän
salice salës
saliera salarin, pòrta-sal
salire muntar
salita salita, rämpa
saliva saliva
salma mòrt, cadavër
salmì sivé
salmo preghiera, vèrsët
salmone salmun
salone salun
salsa saussa, bagnët
salsiccia sautissa
saltare sautar
saltellare sautinar
saltimbanco pajasso, artista dal circo
salto saut
salubre sän, salùtar, benefich
salumaio sautisser
salumeria negosse dal sautisser
salutare, dare il saluto salùtar, dar al bun dì
salutare, sano sän, salùtar, benefich
salute salùte
saluto salùt
salvagente salvagëint
salvare salvar
salve ciau, bundì, alegra
salvezza salvëssa
salvia savia
salvietta sarviëtta
salvo salf
sambuco sämbû
sanare guarir, varir, arsanar
sanatorio sanatore
sancire sänsiunar, decretar, fissar, cunfèrmar, stabilir, ratificar
sandali sändule
sangue sänch
sanguinaccio budin
sanguinare sagnar
sanguinario sänguinare
sanguinoso sagnulëint
sanguisuga ciùciassänch
sano sän
santino säntin, magina
Santissimo Säntissim
santità säntitâ
santo sänt
santuario säntùare
sapere savëir
sapido gùstus, saurî
sapiente sapiëint, ùn ch'a sa
sapienza sapiëinsa
sapone savun, saun
saponetta savunëtta, saunëtta
sapore gùst
saporito saurî, gùstus
saracinesca sèrända
sarcastico irunia, schèrgna
sarchiare rispianar le preus / riquatar la smëins
sarcofago tumba
sardina sardina
sardonico sbèfius, cinich
sarmento ram, ramët, bùt
sarta sartòira
sartina sartuirëtta
sarto sartur
sassaia ruchera, ciapè
sasso pera, ròch
sasso del selciato stèrna
sassoso pin at pere, tùt at pere
satana diau, demòne, bargnif
satira sàtira
satirico satìrich
satollo pin, sudisfèt
saturare ampinir
saturo pin
savio giùdissius
savoiardo savujard
sazio pin
sazio alla nausea arvoch
sbaciucchiare dar at basin
sbadato sëinsa testa, disatëint, ch'a fa nin atensiun
sbadigliare bajar
sbadiglio al bajar
sbafo (a) a ufa, a scròch
sbagliare sbaliar, sbaliasse, sgarar
sbagliare esecuzione anciucar
sbaglio erur, sbaglio, svista, cäntunâ, pass faus
sballare disbalar
sbalordire sbùrdir, sbalurdir
sbalzare in aria (per cernita) valar
sbalzo saut
sbandare piar la navia
sbandato sbändâ
sbandierare svëintular
sbaraglio disfèta
sbarazzare disbrujar, disbarassar
sbarazzino farinel
sbarbare far la barba
sbarcare sbarcar
sbarra bara, sbara, stänga
sbarrare sèrar, barar
sbattere sbatër, sacagnar
sbavare pèrdër le bave
sbellicarsi ghignar da mat
sbendare disfassar, gavar le fasse
sberla sbèrla, patun, turtujun
sberleffo schèrgna
sbevazzare trincar
sbiadire smarir
sbiadito smarî
sbiancare sbiäncar, s-cèrir
sbieco sbies, at garela
sbigottito sbùrdî, sbalurdî
sbilenco stòrt, malbùtâ
sbirciare ghiciar
sbirro guardia, pulissiot, questùrin
sbizzarrirsi gavasse la veuja
sbloccare sblucar, disblucar
sboccato grusser, malparlänt
sbocciare fiurir
sbocco sbuch, sboch
sbornia ciuca, piumba, sùmia
sborsare tirar fora, pagar
sbottonare disbutunar
sbozzato sbussàa
sbracato cagassa
sbraitare brajassar
sbraitare bacajar
sbranare sbranar, far a tòch
sbriciolare sfrisar, sbrisar
sbrigare disbrujar, disturtujar
sbrigarsi disbrujasse, dis-ciulasse, bugiasse, dasse n'ardriss, dasse n'ande
sbrodolare pèrdër le bave, caciular
sbrodolone caciola
sbrogliare disbrujar, disturtujar
sbronza piumba
sbronzo ciuch
sbruffare asbrùfar
sbruffone blagheur
sbucare sautar fora, s-ciodër
sbucciare plar, pëilar, gavar la pleuja
sbudellare sbùdlar
sbuffare sùfiar
sbugiardare sbùsiardar
sbullonare disbulunar
scabbia rogna
scacciare mändar via
scadente scadëint, at poch valur
scadenza scadëinsa
scadere scadër
scaffale stagera, scafal
scagionare disculpar
scaglia scaja
scagliare tirar, cämpar
scala scala
scalare scalar, rämpiar
scalciare tirar causs
scalcinato, malandato malandèt
scalcinato, seza calce discrustâ
scaldabagno scaudabagn
scaldaletto scauda-let, mugna, preve, bujota
scaldare scaudar
scaldare a mezza cottura brùar
scaletta scalëtta, scalot
scalinata scalinàa, scalera
scalino scalin
scalmanato agitâ, anrabiâ
scalpellino picapere
scalpello scupel
scalpicciare rabassar ij pée
scalpitare pistar ij pée, essër nèrvus, furiunar
scalpore rabel, fracass, rumur
scaltrezza fùrbissia, malissia, astùssia
scaltrire smalissiar, dis-ciular, far ag-gnir fùrb
scaltro fùrb, dis-ciulâ, smalissiâ, arsuj, arsuja
scalzare discaussar
scalzo discauss
scambiare scämbiar, baratar, disbaratar
scambio cämbe, scämbe
scampagnata spassigiada
scampanare sunar le cioche
scampanellare s-ciuchinar, sunar ij ciuchin
scampare gavas-la (gavassla), salvasse, sòrtër sän
scampolo scämpul
scanalare far le rëinùre
scanalatura rëinùra, culis
scandagliare sundar, misùrare, sèrcar at savëir, tastar
scandalizzare scandalisar, dar scändul
scandalo scändul
scandaloso scandalus
scannare sgussar, tajar la gula, la garzamela
scansafatiche pländrun
scansare schivar, scartar
scansia stagera, scafal, armare
scantinato crota
scapaccione scupass, sbèrla, patela
scapestrato poch at bun, sëinsa testa
scapigliare dispicinar
scapito discapit
scapolatura capul
scapolo da mariar
scappare scapar, dubiajla
scappatella scundiunada, scapar da scola, cita malfèta
scappellotto scuplot, scùfiot
scarabocchiare scarabuciar, babuciar
scarabocchio scarabocc, babocc
scarafaggio bòja panatera
scaramuccia cita bataja, rùsa, atach, far dispet
scaraventare sbatër
scarcerare dar la larga, liberar
scardinare gavar daj pèrno
scaricare discariar
scarico discaria, scarich
scarogna sfurtùna, scarogna, maleur
scarpa scarpa
scarpone scarpun
scarseggiare scarsegiar, essër scars
scarso scars
scartare (se=togliere l'involto) scartar  (disvartujar)
scarto scart
scassare s-ciapar, runtër, sfundar
scatenarsi scatenasse, sfugasse
scatola scatula
scattante svicc, lest
scattare scatar
scatto scat
scaturire sòrtër fora, nassër, rivar da ...
scavare scavar
scavare garujar
scavezzacollo dis-cèntràa; dis-cëintràa
scavo scaf, beucc
scegliere sèrnër
scelta sèrnia (sërnia)
scelto sèrnùu
scemenza fularada, tavanada, cretinada
scemo fol, fulatun, antardet, ciula, garula
scemotto turulo
scena scena, sitùassiun, teatro, rùsa
scenario scenare, panorama
scendere calar, calar giù
scendiletto tapiss
scentrato dis-cèntràa; dis-cëintràa
scettico ch'a cres nin
scevro sëinsa ..
scheda scheda, cartlin
schedario schedare
scheggia scaja
scheggiare scajar
scheletro scheletro, ussadùra, strutùra
schema schema
schematico schematich
scherma schèrma
schernire pijar an gir, dispresiar
scherzare schèrsar
scherzo schèrs
scherzoso schèrsus
schiacciare sgnacar, sbargnacar, pistar, cicar
schiacciare (es. le noci, nocciole) cicar
schiaffeggiare sgiaflunar, sgiaflar
schiaffo sgiaf, lurdun, sbèrla
schiamazzare brajassar, far burdel, rabel, ciadel
schiamazzo burdel ,rabel, ciadel, bataclän
schiarire s-cèrir
schiarito s-cèrij
schiattare s-ciupar
schiavo parzuner
schiena schëina
schienale spalera
schiera strup, squadra, fila
schierare bùtar an riga, an fila
schietto fränch, sincer, leal
schifare schifiar
schifo  (che schifo!) scheur, nausia  (bècio!)
schifoso schifus
schiodare dis-ciuar
schioppo s-ciop
schiudere duèrtar
schiudersi s-ciodër
schiuma scùma
schiumare scùmar
schiumarola scùmòira
schiumoso ch'a fa scùma
schiuso dis-ciavâ, mess duèrt
schivare schiviar, scartar
schizzare sghiciar
schizzinosa schifiusa, smurfiusa
schizzinoso schifius, smurfius
sciabola siabula
sciacquare sdrëinsar, asdrëinsar
sciagura disgrassia
scialacquare sghèrar
scialle sial
scialle di lana per le spalle nona
scialo sghèr
sciancato drëinâ
sciare sciar, andar an s'ij sci
sciarpa sciarpa
sciatica siatica
sciatico siatich
sciatto trascùrâ, sëinsa stil
scienza siëinsa
scimmia sùmia
scimmiotto sùmiot
scimunito fol, fabiòch
scintilla splùvia, splùa, farvaja
scintillare lùsër, splëindër
sciocchezza fularada, fulatunada
sciocchino tùpin, cucuch
sciocco fol, fabiòch, burich, tardòch, èrlo, tabarlën, tapër,taracul, tublän, tublanû
sciogliere fundër
sciolto disgrupâ, fundùu
sciopero siopero
sciorinare stëindër, espunër, mustrar
scipito sëinsa sal/ gùst, sëinsa arciam, cun gnune blësse
scirocco vëint caud
sciroppo sirop
sciupare sghèrar
sciupato, logoro frùst, sliss
sciupone sghèrun
scivolare sghijar
scivolata sghijada
scivolo sghiarola
scivolone sghijun
scivoloso ch'a sghia
scocciare sgunfiar, nujusar
scocciatore sgunfiun, nujus, nujusun
scodella scuela, squela
scodellino gagiarot
scodinzolare bugiar la cua
scoglio pera, roch, dificultàa
scoiattolo ghî (anche per ghiro), bèra (nb: famiglia dei mustelidi)
scolapasta sculòira
scolaro cit ch'a va a scola
scolastico d'la scola
scollare discular
scollatura sculadùra
scolo scul
scolorire smarir
scolorito smarìi
scolpire sculpir
scombinato spatrinàa
scommessa scumëssa
scommettere scumëtër
scomodare scumudar, discumudar
scomparire sparir, scumparir
scomparsa sparissiun
scomporre dismuntar, disfar
scomposto disdèt
scomunica scumùnica
sconcertante ch'a lassa an l'ambarass, ch'a disuriènta
sconcertato ambarassàa, cunfùs, disuriëintâ
sconcio salòp, sporch, purcaciun
sconclusionato scunclùsiunâ, sëinsa sëins, at drola
sconfiggere batër, vincër
sconfitta disfèta
sconfitto batùu, vinciû
sconforto scunfort, sagrin, disperassiun
scongiuro far le còrne
sconnesso dissämblàa, disblâ, disgiuntâ
sconoscere discugnossër, arnegar
sconquasso batibeuj, disurdin
sconsacrare scunsacrar, discunsacrar
sconsolante demuralisänt
scontare, espiare spùrgar
scontare, fare lo sconto scuntar, far la scunt
scontato, previsto previst, facil da savëir, da capir
scontentare scuntëintar
scontento nin cuntëint
sconto scunt
scontrarsi scuntrasse, bat-se andrinta
scontrino scuntrin, bijët
scontro buciadùra
scontroso intratabil, pèrmalus, scurbùtich, ch'a sèrca rugne
scopa ramassa
scopare ramassar
scoperchiare disquèrciar
scoperta nuvitâ, invëinsiun, ritruvamëint
scoperto disquatàa
scopino ramassët
scopo fin, mutif, proposit
scoppiare scupiar, s-ciupar
scoppiettare s-ciupatar
scoppio s-ciop, crëp
scoprire disquatar
scoraggiare dismuralisar, scuragiar, sfrëidar
scorciare scùrsar
scorciatoia scùrsa
scordare dismëntiar, passar at testa
scoreggia pët
scoreggiare pëtar, tirar an pët
scorgere vesër, s-cèrar
scoria scart, aväns, scaja, scòt (di legno)
scornare runtër le còrne
scorno insùlt, ùmiliassiun
scorpacciata pänsâ, mängiada
scorpione scurpiun
scorrazzare curër da par tùt (da sì e da là)
scorrere scurër, passar
scorretto nin giùst, disunest
scorrevole scurevul
scorso passàa
scorta scòrta
scortecciare plar, gavar la pleuja
scortese maledùcâ
scorticare plar
scorza pleuja, rùsca
scossa sùpatun, bota
scosso agitâ, sigrinâ, ampressiunâ, fastùdiâ
scostare spustar, distacar
scostumato vissius, sëinsa gena
scottante ch'a brùsa
scottare brùsar
scottarsi brùsasse
scottatura brùsatun
scotto sbulî
scotto (pagare lo) pagala, spùrgala
scovare far sòrtër da la tana
screanzato maladruat, sëinsa creänsa, maledùcàa
scremare sfiurar, gavar la fiur
scremare sfiurar
screpolatura chërpa
screzio disacòrde
scribacchiare scarabuciar
scricchiolare criciar, quiciar, bacilar
scrigno cufanët, cassiëtta
scriteriato sëinsa testa, sëinsa giùdisse
scritta scrita, scritùra
scritto scrit
scrittoio scrivania
scrittore scritur
scritturare angagiar
scrivania scrivania
scrivere scrivër
scroccare scrucar, aprufitar
scrocco scròch, ufa
scrofa tròja, crina
scrollare sùpatar
scrosciare (di pioggia) la vèrsa (a vëgn 'me Dio la vèrsa)
scrostare discrustar
scrostarsi (si scrosta) sgrujasse (a sa sgroja)
scrupolo scrùpul
scrupoloso scrùpulus
scrutare vardar da bëgn
scucire discùsër
scucito discùsî
scudo (soldo) scù
scudo, stemma scù (scùu)
scuffia scùfia
sculacciare s-ciapassar
sculacciata s-ciapassàa, passamän
sculettare siassar al cùl
scultore scultur
scuoiare plar, gavar la pel
scuola scola
scuotere sùpatar, s-ciäncunar, ciucatar
scure piola, piulët (scure piccola)
scuro scùr
scurrile grusser, purcaciun
scusa scùsa
scusare scùsar
scutinio cunta dij vut
sdebitarsi pagar ij débit
sdegnare dispresiar, arfùdar, nin dar da mëint
sdegno rabia, ghignun
sdentato sëinsa dëint
sdraiare cugiar, slungar, stëindër
sdraiarsi cugiasse, bùtasse lung e tiràa, strujasse
sdraiato (malamente) stravacàa
se se
sebbene cuntùt che, anche se
seccante nujus, fastidius
seccare sëcar, far sëcar
seccare, scocciare sgunfiar, dar nòja
seccatura, noia fastide, nòja
secchia sigilin
secchio, secchiello sigilin
secchio da muratore bujeul
secco sëch
secolo secul
seconda (a) secund che, me che
seconda (dopo la prima) scunda
secondo (dopo il primo) scund
secrezione degli occhi lùpia, lùpie (avëir le lùpie)
sedano selër
sedare pasiar, calmar
sedativo calmänt
sedere cùl
sedere (verbo) setasse, s'tasse
sedia cadrega
sedici sëdës
seducente piasius
sedurre ancäntar
sfregarsi la schiena per terra o contro un albero dasse la navia
sega ressia
sega per tronchi strabiuch
segala biava
segare ressiar
segatura ressiùra
seggiola cadrega
segnalare segnalar, avèrtir, far sëgn, bùtar an evidëinsa
segnale segnal
segnare segnar
segnarsi signasse
segno sëgn
sego grass at crin
segretario segretare
segreto segret
seguace fedel, partigiän
seguente ch'a vëgn dop
seguire andar apress, andar dapress
seguito ségùit
sei ses
seicento sessëint
selciato stèrne ( o lusun)
selciatore stèrneghin
selezione sèrnia, selessiun
sella sela
selva bòsch, buschina
selvaggio sèrvaj, salvé
sembianza aspet, figùra, aparëinsa
sembrare smijar
seme smëins
semente smëins
semestrale ogni ses mëis, due vote a l'an
semestre ses mëis
semiaperto ambaciàa
semina smëina
seminare smëinar
seminario seminare
seminato smëinàa
seminudo mes patanùu, mes disvestíi
semola farina biänca, fùmët
semolino fritùra dussa
semplice sëimpe, facil, natùral, genùin
semplicione bunom (dispr.= badola)
sempre sèmpre, sèmpër
senape sineuvra
senatore senatur
senile da vej, dij vej
senno giùdisse, sùst, rasun
seno pùpe, stome
senonché ma, però, s'a fùssa nin che
sensale mediatur
sensatezza bun sëins
sensato at bun sëins
sensazione sëinsassiun (sensassiun)
sensibile sensibil
senso sëins
sentenza sentëinsa, giùdisse
sentiero sënter
sentimentale sentimental, rumäntich, tenër, afetùus
sentimento sentimëint
sentinella sentinela, guardia
sentire sëintër
sentito sëintû
sentore sëintur, pèrcessiun, avis
senza sëinsa
separare dividër, separar
separazione separassiun
sepolcro tumba
sepolto sùplî, sustrâ
sepoltura sipurtùra, fùneral
seppellire sùplir, sustrar
seppure bele che, cun tùt che
sequela cua, fila, sequëinsa, sùcessiun
sequenza sequëinsa, serie
sequestrare sequestrar
sequestro sequestr
sera sëira
serafino serafin
serale at la sëira
serata sëira, sëirada
serbare tegnër da part, guèrnar
sereno srëgn, serèn
sergente sèrgëint
serio serio, serius
sermone predica
serpe sèrp, sèrpëint
serpente sèrp, sèrpëint
serrare (una serratura) cricar
serratura sèradùra, crica
serva sèrva, sèrvëinta
servire sèrvër
servirsi sèrv-se
servitore sèrvitur
servitù sèrvitù
servizio sèrvisse
servo sèrvitur
sessanta sessanta
sesto sest
seta seda
sete sëj
settanta stanta
sette sèt
settecento sètsëint
settembre stëimbër
settimana smana
settimino sètmin, nâ at sèt mëis
settore setur, part, divisiun
severo sever, serio, rigurus, dùr
sevizia maltratamëint, turtùra
sezione sessiun
sfacchinare sfachinar, travajar decis
sfacciato sfaciàa
sfacelo rùina, distrùssiun
sfamare gavar la fam
sfarzo lùsso
sfasciare, rompere s-ciapar, runtër, fracassar
sfasciare, togliere la fascia disfassar
sfatto disfèt, disblâ
sfebbrato sëinsa fref
sfegatato caud, apassiunâ
sfera globo, sfera, bala / ambiènte
sferruzzare far maja
sferza fuët
sfiatato sëinsa fiàa
sfibbiare discrucëtar
sfida sfida
sfiducia sfidùcia
sfiduciarsi pèrdse at curage
sfigurare far brùta figùra
sfilacciare sfrängiar
sfilettare (togliere il grasso a un animale) stucar
sfinimento sfinimëint, strachëssa
sfinire sfinir, far pèrdër le fòrse
sfiorare, rasentare sfiurar, rasar, andar a brùs
sfiorire sfiurir, passir
sfitto da fitar, veuid
sfoderare disfùdrar
sfogare sfugar
sfogarsi sfugasse
sfoggiare mustar, far ver, vestir cun lùsso, sbandierar
sfoggio blaga
sfogliare (un libro) sfeujar
sfogo sfoch
sfolgorante lùminus, splëindëint
sfollare dispèrdër, aluntanar, gavar d'an mess
sfoltire rèrir, rarir
sfondare sfundar
sfondo sfund
sforbiciare tajucar cun ij tisòire
sformato sfurmâ, disdèt
sfornare gavar dal furn
sfornito sëinsa .., spruvist at
sfortuna sfurtùna, maleur, scarogna, disgrassia
sforzare sfursar
sforzo sfòrs
sfottere pijar an gir, cujunar
sfrattare sfratar, dar la sfrat
sfregare fërtar, fruciunar, fruciar
sfregare forte frussar
sfregio farlèca, taj, sicatris
sfrondare tajar ij ram
sfrontato sfaciàa
sfruttamento sfrùtamëint
sfruttare sfrùtar
sfruttatore gargagnän
sfuggire scapar
sfuggita (di) an passänt, da scapàa
sfumatura sfùmadùra
sfuriata sfùriàa, vulàa
sgabello sgabel, scagn, scagnët, taburët
sgabuzzino gabiot
sgambettare sgämbitar
sgambetto trapëtta, antrapëtta
sganciare disgänciar, discucëtar
sganciarsi disgagiasse
sganciato disgagiàa, disgänciàa
sgarbato maledùcàa, grusser, sëinsa deut
sgarbo dispet
sgattaiolare filar via, dubiajla
sgelare scungëilar, disgëilar
sghembo da sbies, at garela
sghimbescio da sbies, at travèrs
sghignazzare sghignuflar
sgobbare rùscar, travajar decis, bùtajla tùta
sgobbone rùscun, travajeur
sgocciolare stissar, danar
sgombrare disbarassar
sgombro, libero veuid, disbarassàa
sgomento préocupassiun, poura, sbùrdimëint, sbarùv
sgonfiare sgunfiar, disgunfiar
sgorbio scarabocc, paciucada (diaspr. di persona=babèno)
sgozzare scanar, sgussar, tajar la gula
sgradevole disgùstus, amèr, spiacevul
sgraffignare fërtar
sgranare gavar le grane
sgranchirsi stirasse
sgravare alegerir, discariar
sgridare rùsar
sgrossare disgrussar
sgrovigliare disgarbujar, disturtujar
sgualcire sturciunar, strufugnar
sguardo sguard, ùciada
sguattero lavapièt
sgusciare gavar la groja, disgrujar
si (affermaz.) si
si ? éh?
sibilla masca, faja
sibilo fischio
sicché a l'é parëj che, e alura
siccità sùcina
siccome dal mumëint che, da già che
sicumera blaga
sicurezza sicùrëssa
sicuro sigùr
sicuro (di sicuro) frënca, at sigùr
sidro vin at pum
siepe ciuëinda
siero del latte lëitàa
siesta sùgnët
sifone sifun
sigaretta sigarëtta
sigaretta: prepararsi una sigaretta con la cartina turciar
sigaro sigala, tuscän
sigillare sigilar
sigillo sigil, piumb
signora madama, madamin (ricca= sgnura)
signora, ricca sgnura
signore munsù
signore, ricco sgnur
signorile da sgnur, elegänt
signorina fija da mariar
silenzio silènsio
silenzioso silëinsius
sillaba silaba
sillabario silabare
simbolo simbul, figùra
simile ch'a ja smija, quase istess, midem
simpatia simpatia
simpatico simpatich
simposio disnar, sëina
simulare far finta
sincerità sinceritàa
sincero sincer
sindacato cumissiun intèrna (sindacato di fabbrica)
sindaco sindich
sindone sùdare
singhiozzare sängiutar, avëir al sängiut
singhiozzo sängiut
singolare ùnich, (strano= drola)
singolo la parsuna, ùn par ùn, ùn a prùn
sinistra sinistra, snistra, mäncina
sinistro mäncin, sinistr
sinistro, incidente incidëint
sipario sipare , tëinda, tëindun
sistemare sistemar, bùtar a post, lugiar
sito pusissiun, post
situare bùtar, piassar
slacciare disgrupar
slanciarsi slänsasse
slancio släns
slattare gavar la pùpa
slegare disgrupar
slegato disgrupàa
slitta slita
slittare sghijar
slogare dislugiar
slogato dislugiàa
sloggiare andasne, far Sän Martin
smacchiare dismaciar
smacco ciulada, fregatùra
smagrire ag-gnir mèro
smaliziare smalissiar, far ag-gnir pì pratich, duèrtar j'euj
smaliziato arsuj, arsuja
smalto smalt
smania veuja, fref, agitassiun, gigiët
smantellare disblar, tirar giù
smargiasso blagheur, bùlo
smarrire pèrdër
smarrirsi pèrdse, spèrdse
smemorato sëinsa memoria, sëinsa testa
smentire sbùsiardar, negar
smerciare vëindër
smercio vèndita
smeriglio smerilio
smettere piäntar li, quëitar
smidollato sëinsa miula, patamola, sëinsa nèrf
smilzo mèro
smisurato sprupursiunàa, fora at misùra
smontare dismuntar
smorfia smorfia, schèrgna
smorfiosa smurfiusa, sbèrgnùfla, barnùfia
smorfioso smurfius
smorto smòrt
smunto mèro, patî
smuovere disbugiar
smusso bisel
snello svicc, lest, dis-ciulàa (mèro)
snodabile snudabil
sobbalzo, sussulto arbit, sautun
sobbarcarsi piasse l'incarich
sobborgo burgâ, frassiun
sobillare viscar, scaudar, pussar, cissar, antëngar
sobrietà misùra, muderassiun
sobrio

ùn ch'a sa tëinse, ch'a bëif nin, nin ciuch, an säntina

socchiudere ambaciar
socchiuso ambaciàa
soccorrere ajùtar, dar 'na män
soccorso ajùt
società sucietâ
socio socio
sodalizio assuciassiun
soddisfare sudisfar, cuntëintar
soddisfazione sudisfassiun
sodo dùr
sofà sùfà
sofferenza suferëinsa
soffiare sùfiar
soffice cote, mol
soffietto sùfiët
soffio bùf
soffitta sùfiëtta
soffitto vota
soffocare sufucar, stëinzer, mäncar l'ora
soffocato (fig. = morto) stinsùu
soffriggere friciular
soffrire sufrir, patir
soggetto argumëint
soggezione, imbarazzo gena, sugessiun
soglia seuja, (sulla soglia= an s'la pòrta)
sognare sùgnar
sogno seugn
solaio suler
solare dal sul
solco sulch, preus
soldato suldâ
soldo sòld
sole sul
solenne da festa grossa, grändius
solennità festa, festa grossa
solerte ùn ch'as dà da far, premùrus, atif
soletta (della calza o piano in muratura)) sulëtta
solfanello brichët
solfato fiur at sulfër
solido dùr, massis, resistëint
solitario sulitare, sul
solito solit
sollecitare far pressa, ampressar, pussar a..
sollecito, premuroso prunt, premùrus
solleticare gatijar
solletico gatij
sollevare aussar, sulevar
sollievo sulief
solo (essere solo) sul
solo, solamente mäch
soltanto mäch
solubile ch'a fund
soluzione sulùssiun
soma caria, carich
somaro burich, aso
somma tutal, adissiun, suma
sommare far l'adissiun, la suma
sommità punta
sommossa sulevassiun, rivolta
sonagliera ciuchinera
sonaglio cioca, ciuchin
sonda sunda
sondare sundar, savëir di pì
sonetto sunët
sonnellino sùgnët
sonnifero mëisina par dròmër
sonno seugn
sonoro ch'a suna, rumurus
sopperire far frunt, ajùtar
soppiatto (di) da scundiun
sopportare supurtar, sustëgnër, avëir passiëinsa
soppressione abulissiun, cancelassiun, eliminassiun
sopprimere far fora, massar
sopra dzura, adzura, dzur, ansima, adoss
soprabito soprabit, paltò
sopracciglio ciglio=parpëila
sopraffino finissim
sopraggiungere capitar, rivar
sopralluogo ispessiun ant'al post
soprannome stranòm
soprappiù suvrapì, an pì
soprascarpa galòssa, calòssa
soprassalto arbit
soprassedere rimändar, pëinsaje ansima
soprattutto pitost, pì che tùt
sopravvivere scämpar, restar an vita
sopruso abùs, ingiùstissia
sorbetto bibita
sorbo tùmel
sorcio rat
sordido spòrch , malamëint
sordità nin sëintër
sordo surd, ciòrgno
sorella surela
sorgente funtana, ch'a nass, prinsipe, causa
sorgere alvasse, ch'as leva, ausasse
sorgere (sole e luna) spuntar, levasse, sòrtër
sorpassare surpassar
sorpassato fora at moda
sorpasso surpass
sorprendere pijar (ciapar) an sël (sal) fèt
sorpresa surprëisa, ampruvisada
sorpreso stùpî
sorreggere sustëgnër, tëgnër sù, puntalar
sorridere ghignar, suridër
sorriso suris
sorsata, sorso gulàa
sorta rassa, qualitàa, tipo
sorte destin, caso, furtùna
sorteggiare tirar a sòrt
sorteggio estrassiun
sortilegio mascaria, streguneria
sorvegliare tëgnër d'euj
sorvolare, lasciar perdere lassar pèrdër
sospendere, interrompere suspëindër, piäntar lì
sospendere, rinviare rimändar
sospettare suspetar
sospettoso suspetus, difidëint
sospirare suspirar
sospiro suspir
sosta, pausa susta, posa, pausa
sostanza sustänsa
sostare fèrmasse, frëmasse
sostegno puntal, sustegn, apocc
sostenuto susgnùü
sostituire cämbiar, scämbiar
sottaceti vèrdùre an cumposta
sottana cumbineus, cutin, camisola
sottecchi (di) da scundiun
sotterfugio sfros, ingan, malissia, astùssia
sotterraneo sut tèra, suta tèra
sotterrare sutrar
sottigliezza citëssa
sottile sùtil, trij
sottintendere dar par fèt, nin dir
sottinteso ch'as sà già
sotto suta, sut
sottocchio suta cuntrol, sut euj
sottocoppa scùdlin, piatlin
sottocutaneo suta la pel
sottolineare far nutar, sutulinear
sottomettere bùtar suta, duminar
sottomettersi arëindse, armëtse
sottopassaggio sutpassage
sottoscritto signatare, firmatare
sottosopra sut-zura, fora at post
sottostare star suta, ùbidir
sottosuolo sut-tèra
sottovalutare nin dar la giùsta impurtänsa
sottoveste cumbineus
sottovoce sutvus
sottrarre gavar, tirar via
sottrarsi tirasse andrée, gavasse
sottrazione sutrassiun
sovente suvëins, suvëint, vira-vultàa
sovrabbondante tròp
sovraccaricare cariar tròp
sovraffaticamento (dolore muscolare) sbrunàa
sovrapporre bùtar at dzura
sovrastare duminar, star ansima
sovversivo suvèrsif, rivulùssiunare
sozzo spòrch
spaccare s-ciapar, runtër, sbèrciar
spaccato crëpâ, s-ciapàa
spaccatura chërpa, crëpa, s-ciapa
spacciare vëindër, distribùir, cuntrabändar, far fora, dar par bun..
spacco chërpa, s-ciap
spacconata fanfarunada
spaccone blagheur, fanfarun
spada spa
spaesato spaesàa, nin dal post
spagnolo spagneul
spago curdin, filsela
spaiare discubiar, sparigliar(a carte)
spalancare duèrtar tùt, spaläncar
spalare palar
spalla spala
spallata spalàa
spalleggiare sustëgnër, ajùtar, giùtar
spallina spalina
spalmare spalmar
spandere späntiar, spatarar
spanna spana, brënca
spannocchiare sgranar la melia
sparare sparar, tirar
sparecchiare dispruntar
spareggio la-buna
spargere späntiar, spatarar, smëinar
sparigliare discubiar, sparigliar(a carte)
sparire sparir
sparlare parlar mal, lavar la camisa
sparo culp at fùsì
sparpagliare spatarar, sparpajar
sparso spataràa, sparpajàa
spartiacque crësta
spartineve trenó
spartire dividër, far le part
spasimo dulur, afan, turmëint
spassare tegnër aleghër
spassarsela dajla at la pì bela, divèrtisse
spasso (andare a) andar a spass
spasso, divertimento divèrtimëint, bun tëimp
spassoso divèrtëint
spaventapasseri babacio, patòcio
spaventare sbarùar, far poura, spavëintar
spavento spavëint, sbarùv
spazientirsi pèrdër la passiëinsa
spazio distänsa, distach, distëisa, estensiun, ciel
spazioso spassius, largh
spazzacamino spaciafurnel
spazzaneve trenó
spazzare ramassar
spazzatura amnis
spazzino spassin
spazzola in pelo ramassëtta
spazzola in ferro brus-cia
spazzolare passar la ramassëtta
spazzolino ramassët (spassulin dij dëint)
specchiarsi speciasse, vardasse an la specc
specchiera specera
specchietto speciët
specchio specc
speciale special
specialista specialista
specialità specialità
specie sòrt, qualità
spedire spedir, mändar
spegnere dismurtar, distissar
spelare, spellare plar, splar, gavar la pel
spellare (togliere la corteccia) squèrar
spelonca balma
spendere spëindër
spennare piùmar, gavar le piùme
spento distiss, dismòrt
speranza speränsa
sperare sperar
sperdere dispèrdër
spergiurare giùrar al fauss
sperma sbura
sperone sprun
sperpero sghèr
spesa spëisa
spesso (come altezza) spëss, curpus, cunsistëint
spesso, denso spëss,
spesso, sovente suëins
spessore spëssur
spessore (in legno) tacul
spettacolo spetacul
spettare tucar a ..
spettatore spetatur, testimòne, presëint
spettegolare parlar mal, criticar, lavar la camisa
spettinare dispicinar
spettro fantasma
speziale, farmacista spessiare, farmacista
spezie spessie, droghe
spezzare s-ciapar, runtër
spezzatino con patate (piatto tipico) fricandó
spezzone tòch
spia spia
spiaccicare sbargnacar
spiacente dispiasùu
spiacevole nin bel, ch'a dispias, fastidius
spiaggia riva, costa
spianare spianar
spiantato, senza soldi sëinsa sold, sëinsa gnènte
spiare spiar
spiazzo spianàa, slargh
spicchio fiosca
spicciarsi disbrujasse, bugiasse, dasse n'ände, disgagiasse, dasse n'ardriss
spicciati! disgroite!, disbroite!, disbugte!
spiccioli muneda
spiegare spiegar, dar da spiegassiun
spiegazione spiegassiun
spiegazzato sturciunàa
spiffero curëint d'aria
spiga bùsca (stelo generico di erba)
spigolare tajar al grän
spigolo spigul, cäntun
spillo gùcin
spilorcio splòrcio, spleurcio, pitòch
spilungone pataluc, falùrco, pèrcia
spina spina
spinacio spinass
spinato sëinsa spine,.. rësche
spingere pussar, burar
spinoso spinus
spinta pussun, butrun
spinta (velocità) ände
spintonare pussunar
spintone butrun, butrunàa
spione spiun
spiovere cessar at piovër
spirale spiral
spirito spirit, anima
spiritoso spiritus
spizzicare sfrisar, pitucar
splendere splëindër, lùsër
splendore splëindur
spogliare disvestir, dispujar
spoglio, svestito disvestî, dispujâ, patanû
spola ruchët
spolpare dispulpar
spolverare gavar la puër
sponda spunda, riva, bòrd, brua
sponderuola (pialla per angoli da falegname) dijon
spontaneo istintif, natùral
sporcaccione spurcaciun, purcaciun, salòp
sporcare spurcar, anflar
sporcizia spurcissia
sporco spòrch, anflàa
sporgere sporzër
sporta cavagna, cavagnin, gabassa
sportello spurtel
sportivo spurtif
sposa spusa, la fumna
sposalizio nòsse, spusalisse
sposare spusar, mariar
sposarsi spusasse, mariasse
sposo spus, l'omo
spossamento strachëssa, sfinimëint
spossante gref, pesänt, stracänt
spossare stracar, sfiäncar
spostamento spustamëint, tramùd
spostare tramiar, spustar
spranga bara, spränga
sprangare barar, sbarar, sprängar
sprecare sghèrar, sprecar
spreco sghèr
sprecone sghèrun
spregiare dispresiar
spregio dispresia, dispet
spremere sgnacar
spremuta (schiacciata) sgnacàa
spremuta (succo) bibita, sùgo
spretarsi gavasse la vesta
spretato preve falî
sprezzare dispresiar
sprofondare spufundar
spronare pussar, ancuragiar
sproposito sproposit, esagerassiun
sprovveduto, di scarso comprendonio taracul, tardòch, tabarlän
sprovvisto sëinsa, ch'a l'é sëinsa, ch'aj mänca
spruzzare sbrinciar
spruzzo sbrincc
spugna spugna
spuntare, nascere spuntar, nassër
sputo scracc
squallido miserabil
squallore miseria, desulassiun
squalo pessecän
squama scaja, pel
squarciagola (a) fòrt, (parlar fòrt, cäntar fòrt)
squarciare squarsar
squattrinato sëinsa sold, sëinsa 'na lira
squillante sun aut e fòrt, (parlar fòrt, cäntar fòrt)
squillo sun
squisito prope bun, gùstus
squittire chivar
sradicare disrëisar
sramare (una pianta) sbrängar
stabile, costruzione ca, palass
stabile, fermo fèrm, ch'as bugia nin
stabilimento stabilimëint, fabrica
stabilire stabilir, fissar
staccare distacar
stadera pëiss
staffa stafa
staffa ( di una porta, etc.) pata
staffetta stafëtta
staffile fuët
stagione stagiun
stagnaio magnin, stagnin
stagno (acqua) mujass, mòja
stagno (metallo) stagn
stalla stala
stallone caval da munta
stambecco stambèch
stamberga casaburna
stamberna baraca, ciabot
stampa stämpa
stampare stämpar
stampatello stämpatel
stampo stämp, furma
stancare stracar
stanchezza strachëssa
stanco strach (pl. strach, strèch), fiach
stanga stänga, bara
stanga di legno portasecchielli basul
stanotte staneut
stantio vej, ränse, ch'a sa pì at gnènte
stantuffo pistun
stanza stänsia
stanza per conservare latte e formaggi crutin, trùna
stanziare destinar
stappare distupar
star tranquillo star quëi
stare star
starnutire stranùar
starnuto stranùv
stasera stassëira
statale statal
stato stat
statua statua
statura statùra, taja
statuto statùto
stazione stassiun
stecca stëcca, bachëtta
stecchino stëch
stecco ramët sëch
Stefano Steo
stella stëila
stellato stëilàa, pin da stëile, barnî da stëile
stelo gämba
stendardo bandiera, stëindard
stendere stëindër
stentare stëintar, tribùlar
stento (a) tribùländ
steppa vàuda
sterco bùsa, bërla
sterile ch'a porta nin
sterile (di animale) tùrgia
sterminare stèrminar
sterpaglia ramaja
sterzo stèrs, vulänt
stesso istess, medem
stile stil, ghëddo
stilla stissa
stima, reputazione stima, reputassiun
stimare, apprezzare stimar, valùtar
stimolare pussar, far ag-gnir veuja
stinto stinsùu
stinto (persona o cosa senza energia) rùfatî
stipendio paga, stipènde
stipite stibe
stiracchiarsi stirasse
stirare stirar
stirpe rassa, gëint
stitico stitich, ch'a va nin dal còrp
stivale stival, gämbal
stizza rabia
stizzire far anrabiar, far ag-gnir la rabia
stoffa stofa
stolido truss
stolto fabiòch, turututela
stomaco stome
stonare stunar
stoppa bämbas
stoppia lòira (?)
stoppino bämbas
storcere stòrzër
stordire sturdir, tramurtir
stordire, frastornare s-ciurgnir
storia storia
storico storich, vej
storione sturiun
stormo vul, strup
storno (uccello) sturnel
storpiare sturpiar
storta, distorsione stòrta
stoviglie piat, pusade, ciap, ciaparia
strabico baricc, baleucio, strabich
straboccare veuidar fora, vèrsar fora
stracciare strassar, s-ciäncar
straccio strass, patuj, per pulire=färtun
straccione strassun
straccivendolo strasser
strada strâ
stradale stradal, at la strâ
strafalcione sbaglio, erur, sproposit
strage strage, distrùssiun
stralunare gli occhi stravirar j'euj
stramazzare rùbatar, chëjër
strame liam, giass
strampalato drola
stranezza drolaria
straniero frùster, furester
strano strano, drola
strano (persona ...) giobia (ai mänca an ..)
straordinario straurdinare
strapazzare strapassar, maltratar
strapieno pin ch'a veuida
strapiombo precipisse
strappare s-ciäncar
strappo s-ciäncun
strapuntino cuarpié
straripare trabucar
stratagemma trùch, malissia, invensiun, invëinsiun
strato seule, crusta
strato seul (seule)
strattone s-ciäncun
stravagante baravantën
stravecchio stravej, vej me 'l cucco
stravolto straviràa
straziante ch'a s-ciänca al cheur
strazio pëina, turmëint
strega masca, faja
stremare sfinir
stremato sfinî, strach mòrt
strenna bun ann
strepitare brajassar, far ciadel
strepito rabel, ciadel
stretto strëit
stretto (fig.) s-ciass
striare rigar
stridere quiciar, criciar
strigliare cùdir le bestie
strillare brajar
strillo braje
striminzito barlis-cio
strimpellare sunar quei nota
stringa liassa, gital, gitalin
stringato cùrt
stringere strëinzër, sèrar, tirëndar
stringhe per scarpe gitaj
striscia lista, bindel, nastro, bända
strisciare rabassar
strizzare strëinsër
strizzare l'occhio sghiciar l'euj
strofa strofa
strofinaccio färtun
strofinare färtunar, fruciunar, fërtar
stroncare struncar, strumpar
stronzo bärlun
stropicciare spiegassar, paciucar
strozzare strussar
strozzino strussin
strumento strùmëint
struttura strutùra
struzzo strùss
stuccare bùtar la scajola, rissar 'na parete
stucco stùch, mastich
studente stùdëint
studiare stùdiar
studio stùde
studioso stùdius
stufa stùa
stufare stracar, stufiar
stuolo strup, nivula
stupefare stùpir
stupendo prope bel, magnifich, meraviglius
stupidaggine buricada, fularàa
stupidino vërliro
stupidità cretinada, buricada, fulatunada
stupido stùpid, fol, ciula, ciulän, cretin, babacio, biovo, fabiòch, tarèlo, tërlo
stupire stùpir
sturare distupar
stuzzicadenti stëch
stuzzicare antëngar, antrùsiar
stuzzicare, solleticare gatijar
su - in su sù, a l'an sù
sua sua
subalterno dipendëint
subbuglio batibeuj
subdolo fàuss, fingard
subentrare pijar al post
subire supurtar
subito sùbit
subodorare avëir la sëinsassiun (sensassiun)
succedere, accadere capitar, rivar, sucedër
succedere, venire dopo pijar al post, capitar, ag-gnir dop, ereditar
successivo ch'a vëgn dop
successo sucess, buna riùssia
succhiare ciùciar
succhiello tinaulot
succhiotto ciùcio
succo bagna
succulento gùstuss
sud (esposizione a sud) andrit (a l'andrit)
sudare sùdar
sudata sùdâ, sùdada
sudato sùdâ
sudicio spòrch, anflâ
sudicione crin, spurcaciun
sudiciume crùcio, cracia, purcheria, spurcissia
sudore sùdur
sue sue
sufficiente sùficëint, ch'a basta
suffragio ricòrd, sustegn, preghiera, apruvassiun
suggellare sigilar, cunclùdër, pijar l'impegn
suggello sigil
sughero piänta 'd la nata, nata
sugo bagna, bagnët, saussa
suino (del) at crin, at pòrs
suino, maiale crin, pòrs
suo
suocera mare madona
suocero pare misser
suoi ij seu
suola sola
suolo tèra, tèrèn,terèn
suonare sunar
suonare le campane a festa tribaudar
suono sun
suora mugna, suora
superare sùperar, surpassar
superato, fuori moda vej, fora at moda
superbia gargaria, mutria, sùpèrbia
superbo sùpèrbe
superfluo at tròp
superiore pì 'n sù, pì gränd, pì at qualitàa
superstite ch'as sé salvàa
supino arvèrs, a pänsa an sù
supplemento giunta, sùplemëint
supplica sùplica, preghiera
supplicare pregar, sùplicar
supplizio sùplisse
supporre pëinsar, cresër, far cunt, supunër
supposta suposta
suppurare pùrgar
surrogare rimpiassar
suscettibile avisch, pèrmalus, muschin
susina brigna
sussiego cuntegn, rispet
sussultare arbitar, far n'arbit, sautar sù
sussulto arbit, sautun
sussurrare parlar adase
sutura cùsidùra
suturare cùsër
svagarsi svariasse, divèrtisse
svagato nin atëint, ch'aj pëinsa a d'aut
svaligiatore ladër
svanire svanir
svarione erur, cäntunàa, sbaglio
svedese svedëis
sveglia (generico) sveglia
sveglia (orologio) disviarin, sveglia
svegliare disvijar
sveglio disvijâ
sveglio (accorto e vivace) svicc, svicio, disvijàa, dis-ciulâ, ghicc
sveltire disgagiar, dis-ciular
svelto svèlto, lest, vulëj, disgagiàa
svenimento svenimëint
svenire svegnër
sventato sëinsa testa, ch'aj pëinsa nin
sventrare duèrtar la pänsa
sventura disgrassia, maleur, sfurtùna
sventurato disgrassiàa, sfurtùnâ
svergognato sfaciàa, sëinsa gena
svernare passar l'invèrn
svestire disvestir, dispujar
svezzare gavar la pùpa (al lèt)
sviare cunfundër, far pèrdër la strâ
svignarsela dubiajla, dajla, ampajaila, tajaila, scapar via
sviluppare (un pacco) disvartujar, disvlùpar
sviscerare andar a fund at 'na roba
svista svista
svitare disvisar
svitato, strano disvisâ, drola
svizzero svissër
svogliatezza fiaca, malaveuja
svogliato lanùu, fiach
svolgere disrucar, disvlùpar
svolta cùrva, gir, (tornante=turniché)
svoltare girar, virar
svuotare disveujdar, veujdar