ITALIANO A MODA AT PUNT
iattanza arugänsa, blaga,mutria, vänteria
ibridare ancrusiar, ambastardir
ibrido ancrusiàa, ambastardî
icona magina, quadër at gesia
Iddio Nusgnur
idea idea, ideja, pëinser, upiniun
ideale ideal
ideare anvëintar, prugetar
identico idèntich, istess, midem, pareme ..
identificare ricugnëssër
identità identità
idioma lëingua, parlada, lëinguage, dialët, patuà
idiota cretin, betée
idiozia fularada, fulatunâ
idolo idul
idoneo bun, adat
idrante pumpa
idraulico tùbista
idrofobìa rabia
iella maleur, scarogna, sfurtùna, maleuj
ieri jer
iettatore porta-maleur, ùn ch'a fa la fisica
igiene salùte, pulissia
igienico igenich, pulit, sän
ignaro gnuränt, ignuränt, ùn ch'a sa nin
ignavia fiaca, disinteres
ignavo pighër, fiach, sëinsa interes
ignominia disunur
ignorante ignuränt
ignorare nin savëir
ignudo patanû
ilare aleghër, ridicul
ilarità bunimur, alegria
illecito nin lecit, pruibî
illegale ilegal, cuntrare a la lege
illeggibile ch'as pol nin lesër
illegittimo ilegitim, nin regular
illeso sän e salf
illibato sëinsa macia, pùr
illimitato sëinsa fin
illogico sëinsa logica
illudere ilùder, anganar
illuminare anlùminar, far cièr
illuminarsi anluminasse
illuminazione ilùminassiun
illusione ilùsiun
illuso ilùs, visiunare
illustrare bùtar le figùre
illustrare, spiegare spiegar
illustre famus, cugnussû, numinàa
illustrissimo ilùstrissim
imbaldanzire far l'èrlo, far al sùpèrbe, pruvar urgheuj
imballaggio ambalage
imballare ambalar
imbalsamare ambalsamar
imbandire pruntar taula
imbarazzante ch'a gena, ch'a dà ambarass
imbarazzare ambarassar, ambrujar
imbarcare ambarcar
imbastardire ambastardir
imbastire ambastir
imbattersi batër drinta, scuntrasse, ancuntrasse
imbeccare ambècar, dar al via
imbecille fol, betée, turulo, cretin, balèngo
imberbe sëinsa barba
imbestialire andar an bestia
imbevuto ambibî, mujàa
imbiaccare dar la biaca
imbiancare dar al biänch
imbianchino ambiänchin
imboccare ambucar / piar la stràa
imboccatura ambucadùra
imbonire ambunir
imbonitore bateur, ambunitur
imboscare stërmar, scundër, ambuscar
imbottigliare ambutijar, stupar
imbottire ambutir
imbottitura ambutidùra
imbottitura per portare carichi sulla schiena pajun
imbracare ambragar, grupar
imbracciare ambrassar
imbragare ambragar, grupar
imbranato ambranàa, ancutî, bun a gnènte
imbrattamento ambarlifada, anflada
imbrattare ampiastrar, anflar, ambarlifar, spurcar
imbrigliare bùtar le brije / bùtar an frèn
imbroccare ambrucar, tacar a …, anduvinar
imbrogliare, ingannare ambrujar, anganar, trassar, ciular
imbrogliare, ingombrare ambrujar
imbroglio (fregatura) ciulada, ciularàa
imbroglio (ingombro) ambreuj
imbroglione ambrujun
imbrunire prima at neut
imbucare ampustar
imbullonare ambulunar
imburrare cundir cun al bùr, spalmar at bùr
imbustare ambùstar
imbuto ambussur
imitare far pareme …, cupiar
immaginare anmaginar
immagine magina, bigieuja
immancabile inmäncabil, sigùr
immaturo, acerbo zèrb, nin meur, ancura vërd, brùs-cc
immediatamente sùbit
immelmato ampäntanàa
immemorabile fora at memoria, ch'aj né pinin la memoria
immenso sëinsa cunfin
immergere bùtar a meuj, mujar
immeritato nin meritàa, nin giùst
immettere bùtar andrinta
imminente ch'a sta par capitar
immobile fèrm, frëm
immondezzaio amnisera
immondizia amniss
immondo spòrch
impacciare ambarassar
impacciato genàa
impaccio ambarass, ambreuj, gena
impacco papin
impagabile impagabil, straurdinare
impagliare ampajar
impalcatura puntecc, punt
impallidire sbiäncar, ag-gnir biänch
impallinare ambalinar
impanare ampanar, panar
impaperarsi pèrdër al fil, pinin disturtujasse
imparare amparar, amprëindër
impareggiabile sëinsa cunfrunt
imparziale giùst, imparsial
impassibile fërm, indiferëint
impastare ampastar
impaurire sbarùar, far poura
impaurirsi sbarùasse, piasse poura
impazienza - essere impaziente nin tas - nin rechia (nin avëir tas; nin avëir recchia)
impazzire ag-gnir mat, dar ij nùmër
impedire, proibire nin lassar, pruibir
impedito ancùtî
impegnare ampegnar, angagiar
impegno impegn, ampegn, obligh
impensabile ampëinsabil, impensabil, foravia
imperare duminar, cumändar
imperatore imperatur
imperdonabile impèrdunabil, sëinsa scùse
imperfezione difet, impèrfessiun
imperniare ambirunar
imperterrito frëm, decis, sëinsa fasse at prublema
impertinente sfaciàa, maledùcàa
imperversare anfùriar
impestare ampestar
impeto fùria, släns
impetrare amplurar, sùplicar
impettito rëido, pin at chiël, buriuss
impetuoso fùrius, decis, sfrëndàa
impiantare ampiäntar
impianto impiänt, instalassiun
impiastrare ampiastrar, ambarlifar, spurcar
impiastro papin
impiccare ampicar, pëindër par al col
impiccato ampicàa, pëindùu
impiccio paciòch, ambreuj
impiegare, usare duvrar, duürar
impiegarsi ampiegasse
impiego impiegh, ampiegh
impietosire far pëina, cumovër
impietrire restar at pera, restar at bòsch, restar sëch
impigliare angagiar
impigrire ag-gnir pighër, batër la fiaca
impiombare ampiumbar
implorare pregar, sùplicar
impolverare ampuvrar
imponente impunëint, grändius
imporre impunër, ubligar
importanza impurtänsa
importo presse, cust
importunare turmëintar, nujusar, sgunfiar, runtër ja scatule
importuno nujus, sgunfiun (nin al mumëint giùst)
imposizione ampusissiun
impossessarsi ampadrunisse
impossibile impussibil, nin pussibil
imposta (tassa) imposta, taja, dirit
imposta della finestra änta (plur.=äntie), gelusia, persiana, scùr
impostare, imbucare ampustar
impostare, organizzare urganisar, dar l'ände
impostore ambrujun, cuntabale
impotente imputëint, bun a gnènte, nin bun a…
imprecare brajar cuntra, maledir
impregnare ambibir
impresa imprëisa, inissiativa
impresario ampresare, impresare
impressionare ampressiunar, sbùrdir
impressione impressiun, sbùrdimëint
imprestare prëstar, amprëstar
imprevisto imprevist
imprigionare amparsunar, bùtar an parsun
imprimere marcar, segnar
improbabile imprubabil, dificil ch'a capito
impronta imprunta, marca, sëgn
improvvisare ampruvisar, far an quej manera
improvvisata surprëisa
imprudente imprùdëint
imprudenza imprùdëinsa, arzigh
impudente sfaciàa,
impudico sëinsa pùdur, sëinsa gena, salòp
impugnare ampùgnar, pijar an män
imputare anculpar
imputridire marsar
in fretta anpressa (an pressa)
in là anlà
in qua ansà
inabile nin bun, bun a gnènte
inacidire trincar
inacidito (del latte) trincàa
inappagabile mai cuntëint, mai sudisfèt
inaridire sëcar
inarrestabile sfrändàa, ch'as pol nin fermasse
inaspettatamente a l'impruvis
inatteso nin pëinsâ, imprevist, impruvis
inattivo fërm, ch'a fa gnènte
inaudito mai sëintû, da nin cresër
inavvertitamente sëinsa falo a posta
incagliato antëmpàa
incalzare star dapress, star da drée
incamminare ancaminar
incamminarsi ancaminasse
incandescente caut ch'a brùsa
incantare ancäntar
incantato anchëntàa
incanto, asta ancänt, incänt
incapace nin bun, bun a gnènte
incapace cagun, gadën, panada
incaponirsi antestasse, antestardisse
incapricciarsi ancaprissiasse
incarcerare bùtar an parsun
incaricare incaricar, ancaricar, dar l'incarich
incartare ancartar, anvlùpar, far an pachët
incassare, mettere nella cassa ancassiar
incassare, riscuotere ancassar
incasso incass, intrada
incastrare ancastrar
incastro incastr
incatenare anchëinar, bùtar la chëina
incauto imprùdëint
incedere marciar drit e dùr
incendiare dar feu, viscar
incendio incèndio, al feu
incenso incëins
incerare dar la sira, ansirar
incertezza incèrtëssa, indecisiun
incerto nin sigùr, indecis
incespicare antrapasse
incessante sëinsa fèrmasse, sëinsa rechia
inchiavardare anciuar, ambulunar, sèrar a ciàa
inchinare inchinar, far la riverëinsa
inchino inchin, riverëinsa
inchiodare anciuar, bùtar i ciòo, le broche
inchiostro inciost
inciampare antrapasse, pijar 'na scapùss
inciampo antrap
incidente incidëint, disgrassia, imprevist
incidere incidër, tajar, far 'na marca
incinta (mettere incinta) gravia  (angraviar)
incipriare dar la cipria
incirca su par giù, pì o meno
incisione taj, taja, incisiun, marca, anchërnia
inciso marcàa, anchërniàa, sculpî
incitare pussar, far curage
inclinare far pëindër, chinar
inclinazione inclinassiun
incline purtaä par .., tajaä par.., essër at l'idea
includere bùtar drinta, bùtar ansema, cumprëindër
incluso cumprëis
incognito sëinsa fase cugnëssër
incollare ancular, tacar cun la cola
incollatura anculada, anculàa
incolonnare bùtar an fila
incolore sëinsa culur
incolpare anculpar, dar la culpa
incolto, non coltivato nin travajàa
incolto, senza cultura sëinsa cultùra, ignuränt
incolume sän e salf, tùt antrér
incombenza impegn
incominciare ancumëinsar, cumëinsar, ancaminar
incomodare dar nòja, dar disturbe
incompetente incumpetëint, ch'a sa gnènte
incompiuto nin finî
incompleto nin cumplet, da finir
inconcludente bun a gnènte, vän
inconsapevole sëinsa savëir, nin al curëint
inconsueto foravia, straurdinare
incontrare ancuntrar
incontro incuntr
incoraggiare ancuragiar, far curage
incorniciare ancùrnisar
incoronare ancurunar
incosciente incussiëint, sëinsa sùst, mat
incostante balarin, vulùbil
incredibile incredibil, da nin cresër
incremento aumëint, crësùa, incremëint
incretinire ag-gnir fol, ag-gnir cretin
incriminare acùsar, inculpar
incrinato crëpâ
incrociare ancrusiar
incrocio crusiera
incrostazione crusta, incrustassiun
incubo brùt seugn
incudine incùso
inculcare bùtar an testa
incuria negligëinsa, gnune veuje at far
incuriosire rëindër cùrius
incustodito nin vardàa, nin vèrnàa
indaffarato an facènde
indagare sèrcar
indagine arsèrca, ricèrca
indebitarsi fasse at debit, cariasse at debit
indebito nin duvùu, nin giùst
indebolirsi andeblisse, ag-gnir debul
indecente indecëint, vargugnus, vèrgugnus
indeciso indecis
indecoroso scunveniëint, ch'a fa brùta figùra
indegno ch'a merita nin
indenne sän e salf, tùt antrer
indi peu, alura, dopo, apress
indiavolato andiaulàa
indicare mustar, far vesër, far ver
indice (dito) al secund dij
indice di libri taula dij capituj, elènco dij capituj (anche=indice)
indietreggiare andar andrée, dar andrée, arcùlar
indietro andrée, drée
indifferente indiferëint, ch'aj n'an fa nin
indigente povër, bisugnus
indigestione andigestiun, stumiera
indigesto gref da digerir, pesänt
indignare far anrabiar, far piar an ghignun
indignazione rabia, ghignun
indirizzo indiriss
indiscreto cùrius, ficanas, ch'a parla trop
indiscrezione cunfidëinsa
indispensabile indispëinsabil, necessare
indisporre far anrabiar, rëindër dificil, nin essër d'acòrde
indisposto an po' malave, nin tänt an salùte, cuntrare
indivia (insalata) andivia, indivia, salada
indiziato suspetàa
indole temperamëint, natùra
indolente mol, ch'a ja nin veuja at far gnènte
indolenza poca veuja at far
indolenzito duj, tùt rut, cun ij dulur
indomani dumän
indorare durar, andurar
indossare bùtar adoss, vestir, vestisse
indovinare anduinar
indovinello anduvinel, induvinel
indovino mago, stregun, ùn ch'a sa
indugiare andar adase, bamblinar
indugio ritard, indecisiun
indulgenza indùlgëinsa
indumento vestimëinta, roba da vestisse
indurire far ag-gnir dùr
indurirsi ag-gnir dùr
industriarsi angegnasse
industrioso ùn ch'a ja veuja at far
inebetito antuntî
inebriante che anciuca, ch'a fa girar la testa
inebriare anciucar, far girar la testa
ineccepibile indiscùtibil
inerente ch'a riguarda, secunt al..
inerpicarsi rämpiasse
inerzia inèrsia, nin veuja at far
inesatto nin giùst, nin precis, sbagliàa (sbaliàa)
inesorabile sëinsa pietâ, ch'a cämbia pì
inetto papamola
inezia rubëtta, inessia, citëssa
infagottare anfagutar
infagottare amburgiunar
infallibile ch'a sbalia nin, infalìbil
infallibilmente sëinsa sbaliar, at sigùr
infamare screditar, parlar mal, disunurar
infamia disunur
infangare anflar at paciòch
infantile da masnàa, da cit
infarinare anfarinar
infarto culp, culp al cheur
infastidire dar fastide, dar nòja, antrùsiar, tamburnar
infatti prope, an efet
infedele, non leale nin fedel, nin at parola, nin leal
infelice nin cuntëint, trist, malinconich, nèch
infeltrito ancutî, antapî
inferiore da suta, suta
infermiere infèrmer, anfèrmer
infermità maladia
infermo malave
inferno infèrn
inferriata fràa
infestare anfestar
infezione infessiun
infiammare anfiamar, dar feu
infiammazione della bocca buchera
infido malfidaä, nin sincer, da nin fidasse
infilare anfilar
infilzare anfilsar
infine a la fin, par finir
infingardo fingard, anfingard
infinito sëinsa fin
infischiarsi ampipasne, fregasne, nin dar damëint
infittire anspëssir, far pì spëss
influenza (malattia) inflùëinsa, custipassiun
infondato sëinsa fundamëint
inforcare anfurcar, anfilar
informare anfurmar
informazione anfurmassiun, nutissia, neuva
infornata anfurnàa
infortunarsi fasse mal
infortunio disgrassia, incidëint, maleur
infrangere runtër, s-ciapar
infrangibile ch'as runt nin, infrangibil
infrasettimanale dùränt la smana
infuriarsi anrabiasse, andar fora dij feuj
infuso dicheut
ingannare ambrujar
ingannarsi sbaliasse, piar ciòo par broca
inganno ingan, trùschin
ingarbugliamento turtuj
ingegnarsi rëngiasse, duvrar la bùrnia, stùdiar
ingegnere angenié, ingenié
ingegno testa buna, capassitàa
ingelosirsi angelusisse
ingente gross, nutevul
ingenuo inussëint, sèmpliciot, sëinsa malissia
ingenuo (dispreg.) trillo
ingerire travundër, tirar giù
ingessare angissar, bùtar al giss
inghiottire travundër, cämpar giù
ingiallire angiaunisse, ag-gnir giaun
inginocchiarsi anginujasse
ingiuriare ansùltar
ingiustizia ingiùstissia
ingiusto nin giùst
inglese inglëis
ingoiare travundër, tirar giù
ingombrare ambrujar, ambarassar
ingombro ambreuj
ingordo mängiun
ingozzare ampinir, ficar giù
ingozzarsi strangulun (mängiar da ...)
ingozzato angusâ
ingranare angranar
ingrandire, allargare angrändir, sgrändir
ingrassare angrassar
ingrato nin ricugnussëint
ingresso intrada
ingrosso ingross
ingrovigliare angavignar
inguine la part bassa at la pänsa
iniezione puntùra, iniessiun
iniquo gram, pèrvèrs
iniziare ancumëinsar, cumëinsar, ancaminar
inizio inisse, prinsipe
innaffiare bagnar
innaffiatoio bagnur
innalzare aussar
innamorarsi an-namurasse
innamorata murusa
innamorato murus
innanzi davanti, da dnäns
innervosire far ag-gnir al nèrvus
innestare insiar
innesto inse
inno inno, cänsun
innocente innussëint, nussëint, sëinsa malissia o culpa, pùr
innocenza inussëinsa, sëinsa malissia
inoltrare purtar (mändar) avanti
inoltre an pì, e peu, par giunta
inondare anlagar
inoperoso ch'a fa gnènte, plandrun, pländrun
inorgoglire blagar
inorridire piar la sgiaj, sbùrdir
inquadrare anquadrar
inquietare sagrinar, fastùdiar, rëindër nèrvus
inquieto agitâ
inquinare spurcar, anvelenar
insaccare bùtar ant al sach
insalata salada
insalatiera grilët
insalubre malsän, nin sän
insanabile ch'a variss pi, sëinsa speränsa
insaponare ansavunar
insaporo ch'a sa at gnènte, ch'a ja gnun gùst, afat
insaziabile sëinsa fund, ch'a n'ha mai prù
insediare piar post
insegna targa, pitùra, indicassiun, distintif
insegnante maestro
insegnare mustar, far scola
inseguire curër dapress
insensato sëinsa sëins, nin logich
insensibile insensibil
inserire anfilar, bùtar
inserviente garsun, ajùtänt, cumess, bocia
insetto bòja
insetto (puzzolente) fièra
insicuro nin sigùr
insidia pericul, angan, trùch, trabuchët
insieme ansema, ansem
insigne famuss, rinumàa
insignificante da poch, ch'a val gnènte
insincero fauss, bùsiard, bùsius
insinuazione acùsa, malignitàa, calùnia
insipido afat, sëinsa sal, sëinsa gùst
insistere ansistër, insistër
insoddisfatto nin sudisfèt, malcuntëint
insofferente ùn ch'a recchia nin
insolazione culp at sul
insolente sùpèrbe, ampèrtinëint
insolentire ansùltar, insùltar
insolito foravia, nin nurmal
insomma a la fin, par finir
insonne sëinsa dròmër
insonnolito mess andrùmî
insopportabile insupurtabil
insorgere arvirasse, sautar sù
insospettirsi avëir al suspet
insperabile ch'a sta sèmpre ansema
instabile nin frëm, balarin, precare
installare piassar
instancabile mai strach
instradare bùtar an la stràa, dar l'invit
insuccesso falimëint (ùmiliassiun)
insudiciare magninar
insufficiente ch'a basta nin
insufficienza insùficëinsa, mäncänsa, scarsitàa
insultare dar ij nòm
insulto insùlt, ufëisa
insurrezione insùressiun, rivolta
intaccare antëmnar, far n'anchërnia, cunsùmar, cumprumëtër, danegiar
intaccato anchërniàa, antëmnàa
intagliare antajar
intaglio antaj, taja
intanto mèntre che, an tra mèntre
intasare burgiunar, stupar, bùtar d'ustacuj
intascare bùtar an sacocia
intatto antrer
integrale integral, cumplet
intelletto inteligëinsa, anteligëinsa, at buna bùrnia
intellettuale stùdiàa
intelligente anteligëint, inteligëint, at testa fina
intelligenza inteligëinsa, anteligëinsa
intendere capir, sëintër, cumprëindër
intento, preso cuncèntràa
intenzione intensiun
intercedere antèrcedër
interdetto, proibito pruibî
interessare interessar, anteressar
interessarsene anfassne, (dispr.= anfutisne)
interessarsi anteressasse
interesse interess, turnacunt
interiora bùdej, tripe
intermediario mediatur
interminabile sëinsa fin
intermittente a sängiut, ch'a va e ch'a vëgn
interno drin, andrinta
intero antrer
interpellanza interugassiun, anterugassiun
interpretare anterpretar, interpretar
interrare sustrar, bùtar sut tèra
interrogare antèrugar, intèrugar
interrogarsi ciamasse
interrompere antèrumpër
interrompere malamente strumpar
interruttore elettrico a forma di pera prùss
interruzione interùssiun
interstizio filùra
intervallo interval, pausa
intervenire antèrvëgnër
intervista intervista
intesa acòrde, intëisa
intestare antestar
intestino intestin, pänsa
intiepidire s-cipir
intimare urdinar, cumändar, impunër
intimazione difida
intimidire sbarùar
intimo ìntim, familiar
intimorire sbarùar, far poura
intingere bagnar, mujar
intingolo saussa, bagna (bagnët: del bollito), cundimëint
intitolare antitular, dar al titul
intollerabile intulerabil, nin supurtabil
intollerante ch'as suporta nin
intonacare rissar
intonaco rissadùra
intonare antunar, dar al tun, tacar 'na cansun
intontire antuntir, sturdir, ambambular
intontito antuntî, ambambulâ, baciuch, ancutî
intontito (sost.) bacùco
intoppo antrap, ambreuj, dificultâ
intorno anturn
intorpidire antërpir
intossicare anvelenar, dar al bucun
intralciare antrapar, crear at dificultà
intralcio ambreuj, ambroj
intrallazzo trigumiro, gieu, cumpumess,antrigh
intransigente frëm, testard, fèrm, nin tratabil
intransitabile sèràa, ch'as passa nin
intrappolare antrapular, sèrar an trapula
intraprendente ingenius
intrattabile intratàbil, farausch
intrattenere antratégnër
intrecciare antërsar
intreccio trama
intrepido curagius
intricare angavignar
intrigante intrigänt
intrigo trigo, tuiro
introdurre far intrar, bùtar andrinta
introduzione intrudùssiun
intromettersi bùtasse an mess
intruglio pastiss, paciòch, mistùra
intruglio tuiro
intruso intrùs, nin vulùu, invadëint
intuire capir, ancorzësne, mängiar la foja, antajassne
intuizione intùissiun, presëintimëint
inumano disùmän, bestial
inumare sustrar, bùtar an la tumba
inutile inùtil, at tròp
invadere invadër
invaghirsi ancaprissiasse
invalido invalid
invano inùtilmëint, par gnènte
invasione invasiun
invecchiare ag-gnir vej
invece anvece, al post, pitost
inveire brajar cuntra
inventare anvëintar
inventariare far l'invëintare, far la cunta
inventario inventare, invëintare
inventore invëintur, anvëintur
invenzione invensiun
invernale da invèrn, at l'invèrn
inverno invèrn
inverso (esposizione a nord) anvèrs (a l'anvèrs)
invertire anvèrtir, girar al cuntrare
invertito (sessualm.) cùpio
investire anvestir, investir
inviare mändar, spedir
invidia invidia, anvidia
invidiare invidiar, anvidiar
invigorire rinfursar, dar forsa
invio spedissiun
inviolabile inacessibil, ch'as pol nin cämbiar, intacar, cuntaminar
inviperire inviperisse, anfùriasse
invischiare bùtar ant ij pastiss, .. ant ij paciòch
invisibile invisibil
inviso malvist, antipatich
invitare invitar, anvitar
invito invit, anvit
invocare pregar, sùplicar
invocazione invucassiun
invogliare far ag-gnir veuja
involgere anvartujar, anvlùpar
involontario sëinsa falo aposta
involtino (pietanza) ruladina
involto pachët, fagot
invulnerabile invùlnerabil, ch'as pol nin vincër, ..faje dal mal
inzuccherare ansùcrar
inzuppare mujar
io mi
iogurt quajàa brùs-cia (at lèt)
iosa (a) a barun
ipertensione pressiun auta
ipnosi ancänt, andrùmia, sùgestiun
ipocrisia faussitâ
ipocrita fauss
ipoteca ampegn, impegn, iputeca
ipotensione pressiun bassa
ippocastano castegna d'india
ira rabia, fùria
iracondo rabius, facil a anrabiasse
iride i culur at l'arcansiel
ironia irunia, schèrgna,
irraggiungibile ch'as pol nin ciapar, rivaje
irreale nin real, fora at la realtà
irregolare iregular, nin nurmal, fora at le regule
irreparabile ch'as rëngia pì
irresponsabile nin respunsabil
irridere pijar an gir, ghignar dapress
irrigare bagnar, dar l'èva
irrigidire far ag-gnir rëido
irrigidito rëido
irritare far anrabiar
irriverente sfaciaä, sëinsa creänsa
irruente impetuüs, fùrius
irsuto cun tänte punte, pin at punte, puntunùu
irto puntùu, puntunùu, spinus
iscrizione iscrissiun
Isidoro Doro, Dorino (anche di Teodoro)
isola isula
isolamento isulamëint
isolare isular, tajar fora
isolato, separato isulaä, sulitare, distacàa
ispettore ispetur
ispezionare ispessiunar, far ispessiun, cuntrular
ispezione ispessiun, cuntrol
ispirare ispirar
istante mumëint, atim
istintivamente istintivamëint, d'istint, sëinsa pëinsaje
istinto istint
istituzione istitùssiun
istruire istrùir, far scola
istruzione istrùssiun, drita
italiano italiän
itinerario itinerare
itterizia giaunissa
iuta tarliss
ivi lì, belelì, ambelelì