ITALIANO A MODA AT PUNT
dabbene (uomo) unest, da bëgn, a post, galantom
dado dado
dalia dalia
dama dama, madama
damigiana damigiana
dannare (far) far danar, far girar l'ànima
danneggiare danegiar, guastar, rùinar
danno dan
danza bal
danzare balar
danzatore balarin
dappertutto dapartùt, daspartùt
dappoco da poch, bun a gnènte
dardo saëta, frecia
dare dar
dare con violenza arfilar
dare, donare regalar
dare retta dar damëint
dargliela dajla
datare bùtar la data
davanti d'vänt, advënt da, dadvën-da, davanti, d'näns
davvero dabun, par da bun
dazio dasse, gabela, taja
debito debit
debole debul, fiach, sëinsa forse
debolezza debulëssa, fiaca, strachëssa
decadere scadër, deperir
decano ansiän, vej
decantare, lodare ludar, esaltar, far l'apressamëint
decapitare tajar la testa
decedere mòirër
decente decurus, ch'a va bëgn, presëintabil
decidere decidër
decimale decimal
decimetro des ciantim
decimo decim
decisione decisiun
deciso decis, frëm, fèrm
declassare degradar
declino decadëinsa
decollare piar al vul
decomporsi marsar
decongelare disgëilar
decorare, abbellire pitùrar, tapissar, far bel
decorazione decurassiun
decoro dignità
decoroso decurus, dignitus, presëintabil
decorrere a partër da, a partir da
decotto dicheut
decrepito decrepit, vej me 'l cucco, vej me 'l cän at Sän Ròch
decreto decret, urdinänsa
dedicare dedicar, antitular
dedurre gavar, tajar
deferenza rispet
deficienza mäncänsa
definire definir
definitivo definitif
deformato disdèt
deforme malfèt, malfurgiàa
defraudare fregar, truciunar, trassar
defunto mòrt
deglutire travundër
degnarsi degnasse
degno meritevul
degradare pegiurar
degustare tastar, sagiar
delatore spia, criticun, malalëingua
delega delega, incarich, prucùra
deleterio danus
deliberare decidër, stabilir, apruvar
delicato, debole delicâ, debul
delinquente delinquëint, bandî
delirare srasunar, andar fora, perdër la testa, dar ij nùmër
delitto delit
delizia delissia, piasir
delizioso delissius, grassius
delucidazione spiegassiun, cèrimëint
deludere delùdër
delusione delùsiun
deluso delùs, nèch
demente mat, fol, fora at testa
demeritare nin meritar
democrazia demucrassia
demolire disblar, sbatër giù
demonio dimone, demone, diau, bargniff
demoralizzare scuragiar, gavar ja speränse
denaro sòld
denigrare discreditar, screditar, parlar mal
denominare dar al nòm, ciamar
denso spëss, fiund
densa (es. minestra cremosa) fiunda (minestra fiunda)
dente (generico) dëint
dente molare o premolare masslèr
dentiera dëntera
dentista dentista, gavadëint
dentro drinta, andrin, andrinta
denudare dispujar, disvestir, bùtar patanùu
denudarsi (il petto, il corpo) dispujasse, dispatrinasse
denuncia denuncia
denunciare denunciar, dar la culpa
denutrito patî, malnùtrî
deperire deperir, cunsùmasse
depilare rasar, plar, s-cëncar ij pëil
deplorare cundanar, rimpruverar, criticar
deporre, posare pusar
deposito deposit
deposito rifiuti organici tämpa
depravato vissius, pèrvèrtî
depressione depressiun
depresso scuragiàa, a tèra
deprimere deprimër
depurare pùrgar, spùrgar
deragliare disrajar
derelitto derelit, abandunàa
deridere piar an gir,sbèfiar
deroga deruga, parmess
descrivere descrivër, spiegar, mustar
deserto desèrt
desiderare sùstar, piasër
desiderio desidere, veuja, sùst
desinare disnar
desistere rinunsiar, piäntar lì, lassar pèrdër
desolazione desulassiun, miseria
destare disvijar
destino destin, furtùna
desto disvijàa
destra destra, drita
destreggiarsi disbrujasse, disturtujasse
destrezza abilità, bravùra, (ùn as-svicio)
destro drit
detenuto parsuner
detergere pulir
deteriorare guastar, far andar a mal
deteriorato andèt a mal, guast, guastàa
determinare stabilir; precisar; pruvucar; definir
detersivo puër at savun, detèrsif (anche par la lissiva)
detestare avëir an ghignun, nin pudëir ver
detrarre gavar, tirar via
dettaglio particular, minùssia
dettare detar
detto dit, manera at dir, dita
deturpare ambrùtir, guastar, rùvinar
devastare disblar
deviare scartar, schiviar
devoto, fedele tacâ, afessiunàa
devoto, religioso religius
devozione devussiun
di fronte an facia
di nuovo turna
diabetico diabetich
diabolico, cattivo diabolich, pestifër, malign, gram
diadema curuna
diagnosi diagnosi
diagonale diagunal, at travèrs
dialettale dialetal
dialetto dialet, gèrgo
diamante diamänt
dianzi d'la minùta, mäch adess
diarrea caghëtta, flùss
diavolo diau, demòne, satanass, bargniff
dibattere discùter
dibattersi dibatse, agitasse
dibattito discùssiun
dicembre dzëimbër
diceria diseria
dichiarare dir, afèrmar, far n'afèrmassiun
diciannove disnòf
diciassette dissèt
diciotto disdeut
dicitura scrita
dieci des
dieta dieta, restrissiun
dietro drée, dadrée, drer, apress, dop, dopo
difatti an efet, tänt a l'é che ...
difendere difëindër
difesa difëisa
difetto difet, magagna
diffamare parlar mal at .., sparlar, lesër la vita
differenza diferëinsa
differire, prorogare rimändar
difficile dificil
difficoltà dificultà
diffidare difidar, nin fidasse
diffidente difidëint, malfidëint, suspetus
diffidenza difidëinsa, suspet
diffondere späntiar, slargar, spatarar/ dir an gir,far savëir
diga diga
digerire digerir
digestione digestiun
digiunare far digiùn, star cùrt
digiuno digiùn
dignitoso dignitus
digradare calar
dilagare anlagar, späntiasse
dilaniare sbranar, far a tòch
dilapidare sghèrar, mängiar, distrùër
dilatare slargar, sgrändir
dilazionare rimändar
dileggiare pijar an gir, pijar an turta
dileguarsi sparir
dilettare divèrtir, arlegrar
dilettevole piasius, aleghër
diletto piasir, delissia
diligenza, carrozza diligëinsa, caròssa
diligenza, cura cùra, atensiun
diluire slungar
dilungarsi fala lunga
diluviare piovër me Dio la mända
diluvio dilùve
dimagrire ag-gnir mèro, patir, tirar cinghia
dimenarsi agitasse, sgämbitar
dimensione dimensiun
dimenticanza dismëntia
dimenticare dismëntiar (e ju dismëntiàa...), passar at testa
dimesso, umile a la buna, mudest, ùmil, sëinsa pretëise
dimestichezza cunfidëinsa, pratica, à la män
dimezzare far a metà, far mecia, tajar an dùj, spartir
diminuire diminuir, calar
diminuzione diminùssiun, cal, arcal
dimora ca
dimorare star
dimostrare far ver, far vesër, dimustrar, spiegar
dinanzi d'vänt, davanti, d'näns
dintorni dinturn
dintorno anturn
Dio Nusgnur
dipanare disgrupar, truvar al cavun
dipartire andasne, partër
dipendenza dipendëinsa
dipendere dipëindër, essër suta padrun
dipingere pitùrar, culurar, dar la tinta
dipinto pitùra, quadër
diploma diploma, titul, documëint (dùcùmëint)
diporto par piasir, par divèrtimëint
diradare rèrir, rarir
dire dir, parlar, cuntar
dire stupidaggini tavanar
direttamente diret, diretamëint, drit a...
diretto diret, drit a...
direttore diretur
direttrice diretriss
direzione diressiun
dirigere, comandare cumändar, dirigër
dirimpetto an facia
diritto drit, dirit(legale)
diritto (opposto di rovescio) andrit (versante solegg.= a l'andrit)
diroccare drucar, chëjër
dirupo scarpàa
dirupo dëir
disabituare far pèrdër l'abitùdine
disaccordo disacòrde, disarmunia
disadatto nin adat, nin fèt, nin tajâ
disaffezione disamur
disagevole scomud
disagio gena, scumuditàa, fastùde
disapprovare dir ch'at no, buciar, arfùdar
disappunto dispiasir, delùsiun
disastro disgrassia, rùina
disattendere delùdër, mäncar at parola
disavventura maleur, disgrassia
disbrigo disbreuj
discarica discaria
discarico discarich
discendenza dissendëinsa, rassa, famija
discendere, calare calar, calar giù
discepolo ùn ch'ampara
dischiudere duèrtar
disciplina dissiplina, regula
discolo farinel, birba, birbänt
discolpa scùsa, giùstificassiun
discordanza disacorde
discorrere discurër, ciaciarar, parlar
discorso discurs
discorso lungo e noioso papardela
discosto distacàa, pí an nà
discreto, prudente prùdëint, risèrvàa
discrezione discressiun
discussione discùssiunn, dibatit, dibatimëint
discutere discùtër, questiunar, avëir da dir, ciucar
disdegnare nin apressar, dispresiar
disdetta, sfortuna scarogna, sfurtùna
disdire disdir, anùlar, cancelar, arnunsiar
diseducazione maledùcassiun
disegnare disegnar
disegno disëgn
diserbare gavar l'èrba
disfare disfar, disblar
disfatta disfèta
disfatto disfèt, rut, a tòch
disgelare disgëilar
disgiunto distacàa
disgrazia disgrassia, maleur, rùina, assidëint, scarogna
disgraziato disgrassiàa, matass, scarugnàa
disgustare nausiar, disgùstar
disgusto disgùst, nausia, scheur
disilludere gavar l'ilusion
disinfettare disinfetar
disinteresse disinteress, indiferëinsa
disinvolto disgenàa, dis-ciulàa, disgagiàa
dislivello dislivel, saut
disoccupato sëinsa travaj
disonesto disunest
disonorare disunurar, svèrgugnar
disordinato spialer
disordine disurdin, baraunda, cunfùsiun, cagnèr
disordine (di una stanza) malardriss
disorientare cunfundër, far perdër la testa (la tramuntana)
disossare disussar, gavar j'oss, stucar= gavar al grass da..
dispaiare discubiar
dispari dispari
dispensare dar dispëinsa, esunerar
disperare disperar, pèrdër la speränsa
disperazione disperassiun
disperso spèrdùu, dispèrdû
dispetto dispet, dispresia
dispettoso dispetus
dispiacere dispiasir
dispiacere (verbo) dispiasër, dispiasëir
dispiacere, pena dispiasir, sagrin, pëina
dispiaciuto murtificàa
disponibile dispunibil, bëgn dispost
disposto d'acòrde, (sän e bëgn dispost)
disprezzare dispresiar
disputare, discutere discùtër, questiunar, avëir da dir
dissennato sëinsa cugnissiun
dissenso disacòrde
dissenteria caghëtta
dissentire essër an disacòrde
disseppellire dissustrar
dissesto rùina
dissetare gavar la sëj
dissimulare far finta, far ver
dissipare sghèrar, mängiar, distrùgër
dissodare sgarbir, girar la tèra, runcar
dissoluto vissius
distaccare distacar
distante distänt, luntän
distanza distänsa
distendere distëindër, slargar
distensione distensiun
distesa distëisa
disteso stëis, distëis
distillare distilar
distinguere distinguër, far diferëinsa
distinta, nota lista
distinto, separato divèrs, a part
distinzione distinsiun
distorsione stòrta, distursiun, stursiun
distrarre svariar, cunfundër
distrarsi svariasse, pëinsar a d'aut
distratto svagàa, nin atëint
distretto distret
distribuire distribùir, dar an po’ a prùn, far le part
districare disgavignar, disturtujar, discutir
districarsi disbrujasse, disgavignasse
distruggere distrùër, disblar, disfar
distrutto disblàa
disturbare disturbar
disturbo disturbe, fastide, nòja, rabadän
disubbidire disùbidir, nin dar damëint
disuguale nin istess, nin midem, divèrs
disumano crùdel, sëinsa pietà, bestial
disuso (in) fora d'ùso, fora at moda ('d moda)
ditale dial
dito dìj (sing. e pl.)
ditta dita, sucietâ, asiènda
dittatore ditatur (sùpèrbe)
diuretico diùretich, ch'a fa pissar
diurno dal di
divagare girar anturn
divampare anfiamasse, brùsar
divano sùfà
divario diferëinsa
divellere rëncar, disrëisar, dismuntar
diventare, divenire divëintar, ag-gnir
diverbio rùsa, discùssiun
diversamente divèrsamëint, d'auta part, se no
diverso divèrs, diferëint
divertimento divèrtimëint, gieu
divertire divertir
divertirsi dajla
divezzare, slattare gavar la pùpa
dividere dividër, spartir, far le part
divieto pruibissiun
divisorio divisore, tramess
divorare sbalafrar
divorarsi mängiasse, sbalafrasse
divorziato divursiàa, dismariàa
divorzio divòrse
divulgare far curër la vus, spatarar la vus
dizionario dissiunare
docile braf, tranquil, at bub cumänd
documenti (dispreg.) scartaflèss
documenti (i documenti) papê (ij papê)
documento documëint, ducùmëint
dodici dudëss
doga doga (di legno per le botti)
dogana dugana
doglia dulur
dolce duss
dolce (del vino) amabil
dolce, dolciume pasta dussa
dolere far mal
dollaro dólär
dolo ingan, fregatùra
dolorante ch'a fa mal, niss
dolore dulur
doloroso dulurus, ch'a fa mal, fastidius
domanda dumända
domandare ciamar
domani dumän
domare dumar, duminar
domare un incendio distissar al feu
domattina dumän matin
domenica dùminica
Domenica Menica, Minota, Minichina
domenicano (frate) duminicän, frâ at Sän Dùminich
Domenico Menico, Mine, Minutin, Mecio
domicilio ca, residëinsa
dominare duminar, far da padrun, dar urdin
donare dar, ufrir, regalar, far la duna
donazione dunassiun
donde ? d'antée ...?
dondolare biautar
donna fumna
donna appariscente lùdria
donna di facili costumi lùdria, s-ciänchëtta
donnaccia fumnassa
donnaiolo ùn ch'aj piasën le fumne, galùro
donnola mustëila
dono regal
dopo dopo, peu, apress
dopodomani passadumän
dopopranzo dop disnar, dop mängiàa
dopotutto dopo tùt, an definitiva, a la fin dij fin
doppietta dupiëtta
doppio dube
dorare andurar
dormiglione drumidare
dormire dromër, plùcar
dormire (andare a) andar a dromër, andar a cugiasse
dormita seugn, sùgnët
dorso schëina
dosare dusar, misùrar
dosare le parole pëisar le parole, misùrar le parole, far atensiun a me che as parla
dose misùra, part, pursiun
dote dote
dotto istrùî, sapiëint, ch'a ja stùdiàa
dottore dutur, medich
dottrina dutrina
dove antée ?
dove; da dove d'antée
dovere, bisognare (verbo) tucar, vëintar, duvëir
dovere, obbligo duver, impegn
dovizia abundänsa
dovunque daspartùt, dapartùt
dozzina duzëina
dramma drama
drappo drap, cuèrta, tapiss
drastico decis
dritta, destra drita
dritto, eretto drit
dritto, furbo fùrb, fùrp, farinel
drizzare, raddrizzare drissar
droga, spezia droga, spessia
droghiere padrun 'd la drugheria
dubbio dùbit, suspet
dubbioso dùbius, nin sigùr
dubitare avëir al dùbit, dùbitar
duca dùca
duchessa dùchëssa
due dùj (fem.=due)
duecento dusëint
duello duel, cumbatimëint, lota
duetto dùët
dunque alura
duomo dòm
duplicare ardubiar
durante mèntre che, ant'al mèntre
durare dùrar, resistër
durata dùrada
duraturo ch'a dùra, dùrevul
durezza dùrëssa, cunsistëinsa
duro dùr
durone dùrun, ùjassin
duttile cote, mol, duss