ITALIANO A MODA AT PUNT
cabala libër dij seugn
cacare cagar, andar dal còrp
cacarella caghëtta
caccia cassa
cacciare andar a la cassa
cacciare, mandar via mändar via, sbatër fora
cacciatore cassadur
cacciavite turnavis
caccola catërla, murfel, caciola
cacio furmacc
cadauno a prùn
cadavere mòrt, cadavër
cadenza ände, cadëinsa
cadere chëjër, drucar, rùbatar, vular giù
caduta rùbatun
caduto chëit
caffè cafè
caffettiera cafetiera
cagionevole deliccàa, debul
cagliare quajar
cagliato quajàa
caglio quaj
cagnara bataclän,rabel, ciadel
cagnesco vardar da brùt, vardar at travèrs
calamaio caramal
calamità disgrassia, maleur
calare calar, calar giù
calarsi calasse, andar giù
calca pina
calcagno garët
calcare cärcar, sgnacar
calce caussina
calciare tirar an causs (pl. = at causs)
calcinaccio caussinass
calcio (dare un ..) causs
calcio (gioco del) balun, gieu dal balun
calcolare cuntar, far ij cunt
calcolo cunt, calcul
calcolo (med.) pere ant ij rin
caldaia caudera
caldamente cun calur, cun cheur
caldarrosta castëgna a la pëila
calderaio magnin
caldo caut, caud
calendario calendare, armanach
calesse doma, vitùra
calice bicer, cupa
calice (da messa) calice
caligine calùso
calligrafìa scritùra, caligrafia
callo dùrun, ùjassin, quai
calma calma, pas, rechie
calmante calmänt
calmare calmar, tranquilisar, pasiar
calmarsi calmasse, rechiar
calmo tranquil, pacifich
calo cal, arcal
calore calur, caudana
calpestare pistar
calunnia calùnia, bùsiarderia, maldicëinsa
calunniatore lëingua grama, lëinguassa
calura estiva baff
calvo plàa, testa plàa
calza caussëtt
calzare caussar, bùtar le scarpe
calzatura scarpa
calzatura in stoffa in uso in montagna scapin
calzolaio ciavatin
calzoni braje
cambiamento cämbiamëint
cambiare cämbiar
camera stänsia
cameriere cämbrer
camice faudalun, camisun
camicetta camisina, camisëtta
camicia camisa
camiciaia camisòira
camino, caminetto furnel
cammello camel
camminare marciar
camminare veloce tapinar
camomilla caramia
camoscio camuss
campagna campagna, cämp
campana cioca
campanaro cul ch'a suna ij cioche
campanello ciuchin
campanile ciucher
campare tirar anäns, vivër
campestre dij cämp, d'la campagna
campionario cämpiunare
campione cämpiun
campo cämp
camposanto camposanto, simitere
camuffare anmascrar, mascrar, trùcar
canaglia canaja
canale canal, bialera, rusa
canale (grondaia per l'acqua) canal
canapa rista, cauna; (campo di: canavera)
canapé sùfà
cancellare scancelar
cancello cancel, rastel
cancrena cancrëina
candela candëila
candelabro candler, bùsia
candelora cändlura
candelotto cändlot
candido biänch, cièr
candido, innocente inussëint
cane cän
canestro cavagnin, cavagna
canile cucia
canna cana
cannocchiale canùcial, binocul
cannonata canunâ, culp at canun
cannone canun
cannuccia bùsca
canonica ca dal preve, canònica
canottiera fanela
cantante cäntur
cantare cäntar
cantiere cantié
cantilena tiritera, filastroca
cantina crota
cantinetta crutin, infernot
cantiniere ubergista
canto cänt, cänsun
cantoniere cantunié
canuto gris, biänch
canzonare pijar an gir, pijar par fol
canzone cänsun
capace bun, an gämba, an piota
capacità capassitâ, dun, virtù, forsa
capanna baraca, ciabot
caparbio testun, testa dùra
caparra capara, antìcip
capello cavì
capestro struss
capezzolo pùpa
capiente asiâ
capigliatura ij cavì, (la testa)
capire capir
capitale capital
capitano capitän, cumändänt
capitare capitar, sucedër, rivar, ancapitar
capitello capitel, caplot, (relig.=capela)
capitolo capitul
capitombolo rùbatun
capo, comandante cap, capuriun, capocia, cumändänt
capo, testa testa, bùrnia
capodanno prim at l'an, prim di dl'an
capofitto (a) a testa prima
capogiro lurdin, giramëint at testa
capogiro (senso di ..) lurd
capolavoro caplavur
capomastro cap, capocia
capovolgere arvèrsar, ambussar, bùtar a testa an giù
capovolto ambussàa, ambos (anbos)
cappella capela, caplot
cappellano caplän
cappello capel (di paglia: caplin, caplina)
capperi! cujun!
cappone capun
cappotto paltò
cappuccino fra, capùssin
cappuccio scùfia
capra crava (maschio: bëch, cravun)
capretto cravot
capriata del tetto cavariàa
capriccio caprisse, matùrlàa, grì
capriccioso caprissius
capriola bisculët, capriola
caprone bëch, buch
carabiniere carabigné
caraffa carafa
caramella caramela
carattere caratër, temperamëint, modo at far
caratteristico carateristich, particular
carbonaio carbuner
carbone carbun
carbonella carbunina
carcassa carcassa
carcere parsun, galera
carciofo articiòch
cardare cardar
cardiaco dal cheur
cardinale cardinal
cardine cardin, pèrno, varvela
cardo card
carenza carëinsa, mancänsa, scarsitàa
carestia caristia
carezza carëssa, cara
carezzare carëssar
cariato gamulàa
caricare cariar
carico (figur.) badó
carico (sost.) cària
carie gamula dij dëint
carità caritâ
Carla Carla, Carlota
Carlo Carlo, Carlin, Carletto
carnagione pel
carne carn, cicia
carnefice bòja
carnevale carlevàa
carniere barsach, tascapän
caro, amabile grassius, gentil, simpatich
caro, costoso car, custus
carogna carogna
carota carota
carponi a quatt gämbe
carradore cartuner
carreggiata garsàa
carretta, carriola carët, carëtta, galiota
carrettiere cartuner
carretto a mano a due ruote galiota
carriera cariera
carro a due o quattro ruote car, cartun, tumbarel
carro ribaltabile tumbarel
carrozza caròssa, vitùra
carrozzella carussina
carrucola pùlia, tajola
carta carta, papée
carta da gioco di poco valore;persona incapace lëccia
cartello cartel, manifest
cartoccio scartòcc
cartolaio cartuler
cartolina cartulina
cartone cartrun
casa
casacca giacun
casaccio (a) a la bela mej, me ch'a vëgn a vëgn
cascare chëjër, drucar, rùbatar, vular giù
cascina cassina
caserma casèrma
casetta casota, ciabot
caso cas, caso, ucasiun, destin
cassa cassia
cassamadia bänca at jasie
cassapanca cassiun
casseruola cassarola
cassetto tirul, cassiot
cassettone bùró
cassiere cassiè
castagna castegna
castagne bollite pipine
castagne - attrezzo/contenitore per sbucciare le ... pista
castagne - attrezzo/ferro+legno per sbucciare le ... pistun
castagno (albero) domestico da frutto castegna
castagno selvatico salvè, arbul
castello castel, ròca
castigare castigar, pùnir
castigo castich
castità castità, pùrëssa
casto pùr, sëinsa macia
castrare castrar, capunar
casuale par caso
catafascio (a) a barun, a carte quaranteut
catapecchia baraca, ciabot, casaburna
catarro catar
catasta pila, bänca (at bòsch)
catastrofe disastr, disgrassia, rùina
catechisimo dutrina
categoria categuria
catena chëina
catenaccio fruj
catenella chëinëtta
Caterina Catlina, Catlinëtta, Catlinin
caterva barun, bista
catino gatin
catrame catram
cattedrale catedral, dòm
cattivello falî
cattiveria gramissia, cativeria
cattivo gram (pl. grèm), pèrfid
cattolico catòlich
cattura arest, catùra
catturare ciapar, arestar
causa causa, mutif, pretest
cautela precaussiun, prùdëinsa
cauto prùdëint, antivist
cauzione caussiun, capara
cava cava, miniera
cava di pietre (da costruzione) pradera
cavalcare andar a caval
cavaliere cavajer
cavalletta cavalëtta
cavalletto cavalët, crava
cavallino cavalin
cavallo caval
cavalluccio ( a cavalluccio sulle spalle) paticole (a paticole)
cavare tirar fora, gavar
cavatappi tirabussun
caverna tana, cavèrna
cavicchio puntal
caviglia cavija
cavillo pretest
cavolfiore caulefiur
cavoli acidi säncrau (pietanza cotta); coj an brùs-cc (in composta)
cavolo coj
cazzuola cassola
cedere cedër, arëindse
cedimento cedimëint
ceffo mùso brùt, brùta ghigna
ceffone sgiaflun, lapabreu, sbèrla
celare scundër, stèrmar, stërmar
celebre famuss, cugnussùu
celere lest, disgagiàa, dis-ciulàa
celibe da mariar
cementare ancimëintar
cemento cimän
cena sëina
cenare far sëina
cenciaiuolo strasser
cencio strass
cenere sënnër
cengia sëngia
cenno gest, sëgn
cenone disnar (special)
censimento censimëint
censo classe
centesimo centesim
centimetro ciantim
centinaio sëntëina
cento sëint
centrare centrar
centro cèntro
ceppo sùch
cera sira
ceramica tèra cheuta, maiòlica
cercare sèrcar, andar an sèrca
cerchia sinta, (di persone= grup)
cerchio sërcc, reu
cereali granaje
cerimonia funsiun
cerimonioso cumplimëintus
cerino brichët at sira
cerniera cèrgnera
cernita sèrnia
cero candëila, tòrcia
certamente at sigùr
certo sigùr
certo; di sicuro euh!
cervella sèrvela
cervello sèrvel
cervice gnòca, cùpiss
cesellare sculpir a män, batër a män
cesoia tisòire
cespo, ammasso d'erba cafass
cespuglio bus-ciass
cessare piäntar li, finila
cesso cess
cesta sësta, cavagnin, cavagna, garbin
cesta da portare a spalle gòrba
cestaio cavagner, sëster
cestino sëstin, cavagnin
cesto sësta, cavagnin, cavagna, garbin
cesto piatto (per cernita es. delle castagne o del'oro) val
cestone sëstun
cetriolo cùcùmër
che cosa? quée?
che, il quale (pr. rel.) che
chetichella (alla) an pòo par vota, adasiot
cheto pase, tranquil,
chi chi
chiacchiera ciäncia, ciaciaràa
chiacchierare ciaciarar
chiacchierone ciaciarun
chiamare ciamar
chiamare ciamar
chiappa ciapa
chiara (d'uovo) biänch at l'euf
chiaretto (vino) cièrët, (dispr. =vinapula, picota)
chiarimento spiegassiun
chiarire cèrir, spiegar, far capir
chiaro cièr (cèr?)
chiarore s-cèritur, lùce
chiasso ciadel, rabel, bataclän
chiassoso (agg.) rumurus
chiassoso (sost.) brajassun
chiave ciâ
chiavistello fruj, crica, crichët
chiazza macia
chiazzato gajulàa
chicco grana; (d'ùva: asinel)
chiedere ciamar
chierica ciria
chierichetto cirichët
chierico cérich
chiesa gesia
chilogrammo chilo
chilometro chilometro
chimera ilùsiun, fantasia
chimica chimica
chinare chinar, piegar
chincaglieria giargiatula
chioccia seuta
chiocciola lumassa
chiodare anciuar
chiodino bruchin
chiodo ciô
chiodo a testa larga broca
chiromante mascun, ch'a dis l'ag-gnir
chirurgo dutur ch'a opera
chissà chi sà, chi ch'al sà
chitarra ghitara
chiudere sèrar, ciavar
chiudere una serratura cricar
chiunque chicassìo
chiusura sèrada
ciabatta savata
ciabattino ciavatin
ciambella turcët
cianciare, ciarlare ciaramlar, bacajar
cianfrusaglie giargiatule, rùmëinta, ciarafe, tarabacule
ciarlatano ciarlatän
ciascuno ognidùn
ciascuno ( a ciascuno) pr'ùn (a pr'ùn)
cibo pitänsa, mängiar
cicala siala
cicatrice sicatris, ferida
cicca cica, gìo
ciccia cicia
ciccione ciciun, pänsun
cicisbeo galänt
ciclista ciclista, curidur an bici
ciclone trumba d'aria
cicoria sicoria
cicuta cicùta
cieco borgno
cielo ciel
ciglia parpëila
ciglio (dell'occhio) parpëila
ciglio, bordo spunda, brua
cigolare quiciar
ciliegia ciresa
cima punta
cimitero camposanto, simitere
cinese cinëis
cinghia cinghia, sintùra, curëja
cinghietto cinghiët
cinguettare ciacutar, cäntar, sùbiar
cinico ùn ch'as n'anfrega, sëinsa cheur
cinquanta sinquanta
cinque sinch
cinquecento sinc-sëint (sinch-sëint)
cinta sinta, mùrët, murajët
ciò, questo sussì
cioccolata ciculata
cioccolatino ciculatin
cioè me dir, me ch'a fuss
ciondolare biautar
ciondolo pändaj, pënduj
ciotola scuela
ciottolo pera, stèrna
cipolla siula
cipollino siulot
circa pì o meno, sù par giù, a trùch e bränca
circolare, girare circular, andar an gir
circolo circul
circondare circundar, sèrar an mess
circonferenza circunferëinsa
circospetto prùdëint, difidëint
circostanza circustënsa
circostanziare dir ij particular, specificar, cuntar
circuire angabiular
cisterna cistèrna
cisti nata, dùrun
cistifellea afel, fel
cistite mal dla vëssìa
citare ricurdar, numinar, riferisse a .. ; (in tribunale: far ciamar)
citrullo betée, fulatun, badola, fulass, tarlùch, tabaleure, ciula
città; cittadina sitâ, sitadina
cittadino sitadin, at la sitâ
civetta sùita
civile sivil, civil
clamore ciadel
clandestino agg. da scundiun; at cuntrabänd
clandestino sost. nin an regula
Clara Clara, Clarin
clarino, clarinetto clarin, clarinët
classe classe; anagr.= leva
claudicare supar, marciar sop
clavicola oss d'la spala
clemente indùlgëint, braf, pietus
Clemente Clemènte
clero ij preve
cliente cliëint
clima tëimp, aria, temperatùra
clistere clistere
cloaca puss nëir, tämpa, puss mort
coabitare star ansem (ansema)
coagulare del latte quajar, trincar
coagulare del sangue grùmar
coagulato (del latte) trincàa, quajàa
coccarda gala
cocchiere vitùrin
cocchio carossa, vitùra
coccio ciap, ciap rut
cocciuto testard, testun, testa dùra
coccodrillo cucudrilo
coccolare pùssiar, dar ij visse
cocente bùjëint
cocomero angùria
coda cua
codardo vigliach
codesta (pron.) cula-si, chila-si
codesto (aggett.) sussì
codesto (pron.) cul-si, chiël si
codice codës
coetaneo cuscrit, d'la stessa etâ
cofano baùl, portabagagli
cogliere, raccogliere cojër
coglioni cujun
cognato cùgnâ
cognizione cugnissiun
cognome cugnom, nom at famija
coincidenza cumbinassiun, cuincidëinsa
colabrodo scùmòira
colare cular
colazione culassiun
colino culin, filtro
colino (tela per filtrare) rarola
colite infiamassiun intestinal, caghëtta
colla cola
collaborare ajutar, dar 'na män, culaburar
collaboratore ajùtänt
collana culana
collasso culp
collaudare pruvar, culaudar
collaudatore culaudeur
colle col, buchëta, culët
collegare culegar, bùtar ansema
collegio culege
collera rabia
colletta culeta
colletto culët, fucol
collezione culessiun
collimare cumbaciar, quadrar, cumbinar
collina culina
collo col
collocare bùtar, piassar
colloquio parlar ansema, ciaciaràa, ciaciarada
colmare ampinir
colmo, pieno pin, rasàa
colombo culumb
colonia colonia
colonna pila, culona
colonnello culunel
colorare culurar, dar la tinta
colore culur
colosso gigänt, umnassun
colpa culpa
colpevole culpevul
colpire, centrare culpir, ciapar
colpo culp, crëp, bota, beda
coltellaccio linghër
coltello cutel, linghër
coltivare (la terra) cultivar, travajar la tèra
colto istrùij, stùdiàa
comandante cumändänt
comandare cumändar
comando cumänd
combattere cumbatër, batse, far la guèra
combinare cumbinar, bùtasse d'acorde
combinazione cumbinassiun, cuincidëinsa
combriccola crica, cumbricula, gineuria
come parëjme che, mê che
come se .. me-c'as ...
cometa stëila cumeta
comico (agg. o sost.)) comich, ridicul
comignolo furnel
cominciare cumëinsar, ancumëinsar, bùtar män
comitiva cumpagnia, grup
comizio cumisse
commedia cumedia
commemorare cumemurar, arcurdasse
commendatore cumèndatur
commentare far at cumëint
commerciante cumèrciänt
commerciare cumèrciar, negussiar
commercio cumèrse
commesso cumess, garsun
commestibile (sost.) cumestibil
commettere, fare far
commiserare cumpatir, avëir cumpassiun
commissario cumissare
commissione cumissiun
commosso cumoss
commozione cumussiun
comò bùrò
comodino taulin da neut
comodità cumuditâ
comodo comud, asiàa
compagnia cumpagnia, crica, grup
compagno cumpagn, amis
comparare cunfruntar, paragunar
comparire spuntar
compassione cumpassiun, pëina, pietàa
compasso cumpass, cumpars
compatire cumpatir, avëir cumpassiun
compatriota paisän
compatto s-ciass
compenso cumpëins, paga, preme, bunamän
comperare catar
competenza cumpetëinsa, bravùra, capasitâ
competere, gareggiare cumpetër, tëgnër testa
competizione cumpetissiun
compiacere cuntëintar, far ij cumplimëint
compiaciuto sudisfèt
compiangere cumpatir, avëir cumpassiun
compiere, completare finir, purtar a la fin, cumpletar
compilare cumpilar, scrivër
compito compito, impegn, travaj da scola
compleanno anivèrsare, cumpir ij'an
completamente cumpletamëint, dal tùt
complicare cumplicar, angarbujar, angavignar
complicazione rabadän,trigo,trigumiro, cumplicassiun
complimentarsi cumplimëintasse, far ij cumplimëint
complimento cumplimëint, cungratùlassiun
complotto cumplòt, cungiùra, antrich
compluvio cunversa
componimento cumpunimëint, cumpusissiun
comporre cumpunër
comportamento cumpurtamëint, ände
composizione cumpusissiun
composta cumposta, cunsèrva
comprare catar
comprendere, capire capir, antëindër
comprensibile cumprëinsibil, facil da capir
comprensione cumprensiun
comprensivo che a capiss
comprimere sgnacar, pistar
compromesso cumprumess
compromettere cumprumëttër
comprovare dimustrar
compunto pëintî
comune, municipio municipio, cùmùn, cumùn
comunella (far) far mecia, bùtasse da socio
comunicazione cumùnicassiun
comunione cumùniun
comunità cumùnità, cungregassiun
comunque an tùte ij cas, an tùte le manere, a tùte ij cust
con cun, ansema, an cumpagnia
conca cunca
concedere cuncedër, dar la cuntëinta, cunsëintir
concentrare cuncentrar
conceria fäiteria, cunceria
concerto cuncèrt
concessione cuncessiun, parmess, licëinsa
concetto cuncett, idea
conchiglia cùchija
concia cuncia
conciare (le pelli) fäitar
conciliare bùtar d'acorde, rängiar
conciliazione cunciliassiun, acorde
concimaia drùger
concimare andrùgiar, spatarar la drùgia
concime cuncim, liam, aliam, drùgia
conciso an poche parole, at poche parole
concittadino paisän, cumpaisän
concludere finir, cunclùdër, rivar a la fin
conclusione cunclusiun, an definitiva
concordare bùtasse d'acorde
concorrente cuncurëint
concorso cuncurs
concreto pratich, cuncret, cun ij pèe par tèra
concubina socia
condanna cundana, castich, pëina
condannare cundanar
condannato cundanàa, parsuner
condimento bagna, saussa, bagnët
condire cundir
condiscendere dir ch'at si
condividere spartir, cundividër
condizione cundissiun
condolianza cundugliänse
condotta cumpurtamëint
condotto, tubo tùbo, canal
condurre purtar, mëinar
conduttore guidatur, cul ch'a pòrta
confabulare parlutar, ciaramlar, cicutar
conferenza cunferëinsa, discurs
confessare cunfessar
confetto ( di nozze) giùraja
confezione cunfessiun
confidarsi cunfidasse, far 'na cunfidëinsa
confidenza cunfidëinsa
confinante visin, cunfinänt, da pê
confine, limite di proprietà tèrmo, cunfin, finänsa
confiscare sequestrar
conflitto cumbatimëint, guèra
confondere cunfundër, mës-ciar
confondersi cunfund-se, sbagliasse
confondersi ambarbujasse
confortare far curage, cunsular
conforto cunfort, ajùt, sulief
confrontare cunfruntar, paragunar
confusionario cunfùsiunare, pastissun
confusione cunfùsiun, pastiss, bataclän, babilonia, batibeuj
confuso, mortificato cunfùs, murtificàa
confuso, non chiaro cunfùs, poch cièr, nin cièr
congedare cungedar
congedo cunged
congegno machinare, strùmëint
congelare cungëilar, gëilar, giassar
congestione cungestiun
congiungere giuntar, tacar
congiunto, parente parëint
congiura cumplot, cungiùra
congratularsi cumplimëintasse, far ij cumplimëint
congratulazione cungratùlassiun, cumplimëint
congresso cungress, adùnänsa
congrua benefisse, rèndita
congruo adat, adeguàa, prupursiunàa
coniare batër muneda
conico fèt a cono, conich
coniglio cùnì, lapin
coniugarsi mariasse, spusasse
coniuge omo, fumna, al mè.., la mia..
connazionale paisän
connettere, ragionare rasunar, bùtar ansema (contrario= dar ij nùmër)
cono cono
conoscente cunussëint
conoscenza cunussëinsa
conoscere cugnossër
conoscitore cugnussitur, antëinditur
conosciuto cugnussùu
conquistare cunquistar, pijar
consacrare cunsacrar, benedir
consapevole, conscio cusciëint, anfurmàa
consegna cunsegna
consegnare cunsegnar
conseguenza cunseguëinsa
conseguire utëgnër
consenso cunsëins, apruvassiun
consentire parmëtër, lassar
conserva cunsèrva
conservare vèrnar, cunsèrvar, tëgnër da cunt
conservatorio cunsèrvatore
considerare, stimare cunsiderar, stimar, valùtar
considerato che... vist che..., dato che...
considerevole impurtänt, cunsistëint
consigliare dar at cunsëj
consigliere cunsier
consiglio cunsëj
consiliare agg= dal cunsëj
consolare cunsular, cunfurtar, far curage
consolazione cunsulassiun
consonante cunsunänta
consono adat, adeguàa, a l'autëssa, indicàa
consorte omo, fumna, al mè.., la mia..
consorzio cunsòrse
consueto solit
consuetudine ùsänsa
consultare cunsùltar, ciamar cunsëj
consultazione cunsùltassiun, ciamar cunsëj
consumare cunsùmar
consumo cunsùm
consunto sliss, arliss, smängiàa
contaballe cuntachùche
contabilità cuntabilità, ij cunt
contadino cuntadin, cassiner
contagiare anfetar, tacar
contagioso che a taca
contare cuntar
conte cunt
conteggiare cuntar, far ij cunt
contegno ände, purtamëint
contemplare vardar, cuntèmplar (cuntëimplar)
contendere, bisticciare questiunar, discùtër, dibatër, rùsar
contenere cuntëgnër
contentare cuntëintar, sudisfar
contento cuntëint, sudisfèt
contenzioso discùssiun (di pers.= tachign, piänta grane)
contesa rùsa
contessa cuntëssa
contestare cuntestar, bùtar an discùssiun
continuare cuntinuar, andar avanti, andar anäns
continuo sëinsa fin, ch'a cuntinua
conto cunt
contorcere torsër,storsër, anvartujar, anturtujar
contornare circundar, burdar, cunturnar
contorno cunturn
contorto sturzû, anturtujâ, stòrt
contrabbandare far cuntrabänd
contrabbando (di nascosto) sfross (da sfross)
contrabbando (di) at cuntrabänd, da sfros
contrabbasso cuntrabass
contraccambiare arcämbiar, rëindër
contrada riun, cuntrâ, burgâ
contraddire dar cuntra, nin essër d'acorde
contraffare sfaussar, faussar
contrappeso cuntrapëiss
contrariare dar cuntra, nin essër d'acòrde
contrarietà imprevist
contrario cuntrare
contrassegno marca, marchëtta
contrasto cuntrast, rùsa
contrattare cuntratar, negussiar
contrattempo imprevist
contratto (documento di) cuntrat, scritùra, strùmëint
contratto, accordo cuntrat, acorde
contravvenzione mùlta, cuntravensiun
contribuire cuntribùir, dar 'na män
contributo cuntribùssiun, ajùt
contristare crùssiar, sagrinar
contro cuntra
controbattere arbatër, cuntrubatër, arbècar
controcorrente cuntracurëint
controllare cuntrular, verificar
controllo cuntrol, verifica, ispessiun
controllore cuntrulur, ispetur
contrordine cuntrurdin
controsenso cuntrasëins
controvento cuntravëint
controversia questiun, discùssiun
controvoglia sfursàa
contusione bul, niss
contuso bulàa, bumbàa, niss
convalescenza cunvalessëinsa
convalidare cunvalidar, cunfèrmar
convegno riùniun
conveniente cunveniëint, vantagius, a bun pat
convenienza cunveniëinsa
convento cunvëint
convenzione acorde, cunvensiun, pat
conversare ciaciarar, discùrër, scämbiar due parole, parlar
convertire cunvèrtir
convincere cunvincër
convinto cunvint
convitto culege
convivere vivër ansema, star ansema, bùtasse ansema
convocare cunvucar, radùnar, ciamar
cooperare travajar ansema, ajùtar, giùtar, culaburar
coperchio quèrcio, cuèrcio, cuèrcc
coperta quèrta, trapunta, quarpié, catalogna
coperto quatàa, a susta
copiare cupiar, tracupiar, far la copia
copioso bundus
coppa cupa
coppia cubia, pèr
copricapo capel, bunët, barët, barëtta, scùfiot
coprire quatar
coprire (fare una zolla) arcaussar
coraggio curage
coraggioso curagius, ardî, (avëir al fidich..)
corale cural, coro
corazza curassa, armadùra
corda còrda
cordaio curder
cordiale curdial, grassius, at bel deut
cordicella filsela, curdin
cordicella (per misure in edilizia) lignola
cordoglio sagrin, regret, dulur
cordone curdun
coriaceo gurëgn, dùr
coricare cugiar
coricarsi cugiasse
corna còrna
cornacchia cruass
cornamusa la bugi
cornea biänch at l'euj
cornice cùrnis
cornicione curnisun
corniolo (albero) curnal
corno còrno
coro cural, coro
corona curuna, (ghirlända)
corpo còrp, curpët
corposo, consistente curpus, massis, cunsistëint, spëss
corpulento bëgn piäntàa
corredo dote
correggere curegër, bùtar a post
correggia cureja, cinghia
corrente curëint
correre curër
correttezza unestâ, curetëssa
corretto curet
correzione curessiun
corridoio curidur
corriera curiera, coriera
corrimano mantëgna
corrodere rùsiar, cunsùmar, far ag-gnir rùso
corroso rùsiàa
corrucciarsi crùssiasse, piass-la
corrugare angrùpìr, far le rùpie
corruzione curùssiun
corsetto cursët, bùst
corso curs, leja, lea
corteccia pleuja, pel, crusta, rùsca
corteggiare filar, far al fil, far la rua, girar anturn
corteo prucissiun
cortese gentil, curtëis, a modo
cortesia curtesia, piasir, gentilëssa
cortile curt, èra
cortina ridò, tëinda
corto cùrt
corvo cruass
cosa roba
cosa? che cosa? quée?, èh? lun che ..?
coscia cheussa
coscritto cuscrit
così parëj
cosicché siché
cospargere spatarar, späntiar, anflar
cospetto (al) d'vänt, davanti, d'näns
costa costa, riva
costanza custänsa
costare custar, valëir
costato, torace coste, curpët
coste (verdura) coste
costei chila-si, cula-si
costellato barnî
costituzione custitùssiun
costo cust, presse, valur
costola costa
costoro cùi-si, cule-si
costoso custus, caristius
costringere ubligar
costruire far, custrùir
costui chiël-si
costume custùm
cotechino salam cheut (da cosër)
cotenna cuna, pel (del maiale, cotta= quajëtta)
cotica quaiëtta
cotoletta cutlëtta
cotone, cotonina cutun, bämbasina
cotta (d'amore) cheuta, caplina
cottimo travaj a cotim, a bot
cotto cheut
cottura cutùra
covare cuar
covo tana
covone barun
cozzare batër, buciar
crampo gränf, tiranèrf
cravatta cruata
creare crear, far, dar vita
credenza, armadio cardëinsa, bùfé, armare
credere, aver fiducia cresër, avëir fiùsa
credito crédit, stima
creditore creditur
creditore (essere) vänsar
credulone bunòm
crema, panna fiur, fiur dal lèt
crepa chërpa, crëpa
crepacuore crëpacheur
crepapelle (ridere a) s-ciupar daj ghign
crepare s-ciupar, crëpar
crepato crëpâ
crepitare s-ciupatar
crepuscolare 'd l'imbrùnir
crepuscolo prima at neut
crescere crëssër, ag-gnir gränt
crescita crëssùa
cresima cresima
cresta crësta
creta tèra crea
cretino cretin, fol, fulatun
cribbio! bòja-fauss!
cricca crica, cumbricula, bända
criminale criminal, delinquëint
criniera criniera, cua
crisantemo grisantem
crisi crisi
cristallo cristal
cristiano cristiän
criterio critere, bun sëins, giùdisse
critica critica
criticare criticar, truvar da dir
criticone cicapieuj, lëingua-grama
crivellare bùcëtar
crivello val
croce crus
croce (fare il segno della) signasse
crocicchio crusiera
crocifisso crucifiss
crogiolare cosër adase
crollare, cadere crular, chëjër
crollo crol
cronaca storia, nutissie
cronico cronich
crosta crusta
crosta della polenta nel paiolo arass
crostata pasta frola
crostino pän rùstî
cruccio crùsse, fastide, sagrin, dispiasir
crudele crùdel, sëinsa cheur, sëinsa pietàa
crudo; cruda crû, crùa
crusca brën
cubare (calcolare il volume) cùbar
cubo (metro cubo) cùbo (metër cùbo )
cuccagna cùcagna
cucchiaio cùciar
cuccia cucia
cucciolo cucciolo, cit, (di cane = cagnët)
cucina (stanza o modo di cucinare) cùsina
cucina economica a legna con scalda acqua putagé
cucinare cùsinar
cuciniere cùsiner
cucire cùsër
cucitrice sartòira
cucitura cùsidùra
cuculo cucuch
cuffia cùffia, scùffia, barëta, scùfiot
cugino cùsin, cùsina
culla cùna
cullare cùnar
culo cùl, tänfanare
cultura cultùra, al savëir (ùn ch'a sa )
cumulo barun, mùcc
cuneo cùgn
cuocere cheusër, cosër
cuocere a mezza cottura brùar
cuocere lentamente - sobbollire mitunar
cuoco cùsiner
cuoio curam
cuore cheur
cupo scùr
curare, aver cura cùdir, suagnar, star dapress
curare, guarire cùrar
curato parco, piuvän
curiosare cùriusar, ulucar
curioso cùrius, ficanas
curva cùrva, gir
curvare piegar, dubiar
curvo cùrf, curvâ, piegâ
cuscino cùssin
custode guardiän, purtié, guardia
custodia astùcc, fodra
cute pel
cutrettola (uccello) balarina